Un fapt divers interesant despre poezia „Basm lângă focul de stână” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din colecția sa de poezii intitulată „Lauda somnului” din volumul „La cumpăna apelor” (1933). Această colecție de poezii reflectă interesul lui Blaga pentru subiecte precum somnul, visarea și lumea interioară a conștiinței umane. „Basm lângă focul de stână” aduce în prim-plan imagini și simboluri legate de visare și reflecție, oferind cititorilor o experiență poetică profundă și contemplativă.
Ascultam în copilărie basmul
ce păstorul mi-l depăna, sporindu-mi
negrăita mare mirare lângă
focul de stână.
Ridicând a joacă jar crud în palme,
spune vorbă rară păstorul despre
ritul, cursa și iscusința fiarei
față de fiară.
Lupul după ce în poiană-și rupe
mielul-nouraș la izvor se duce
botul să și-l spele de sânge. Linge
labe și urme.
Fiara mi-o închipui cum drege noaptea
înăspritul șipot, cum ochiul apei
ea de gheață-l sparge. Să-și piardă pete
dâră, mirosuri.
Lupul știe, din amintirea veche
a sămânței sale, să-și poarte grije,
căci feroci devin frați și semeni dacă
adulmecă sânge.
Port pe gură cruda aromă-a gurii
tale. Ploi de stele curgând n-o spală.
Cum m-ar sfâșia, de-aș ieși-n cetate,
frații mei, lupii!
Rezumat extins la poezia Basm lângă focul de stână de Lucian Blaga
Poezia „Basm lângă focul de stână” de Lucian Blaga este o creație poetică profundă care explorează teme precum visarea, reflecția și călătoria interioară a conștiinței umane. Aceasta face parte din colecția „Lauda somnului” din volumul „La cumpăna apelor” (1933).
În poezie, Blaga descrie o scenă simplă, dar plină de semnificații. Un basm se desfășoară lângă focul de stână, iar acest foc devine o sursă de căldură și lumină care atrage atenția protagoniștilor. Imaginea focului de stână este folosită pentru a ilustra călătoria interioară a conștiinței umane.
Poezia subliniază importanța somnului și a visului în explorarea lumii interioare a individului. Noaptea, când oamenii dorm, devine un moment de conexiune cu lumea viselor și cu aspectele profunde ale psihicului uman. Basmele și poveștile care se dezvoltă în timpul acestor experiențe nocturne sunt prezentate ca o fereastră către imaginația și reflecțiile individului.
Blaga accentuează și ideea că lumina și căldura focului de stână simbolizează înțelegerea și luminarea minții umane. Aceasta poate sugera că, prin intermediul viselor și al reflecțiilor interioare, omul poate ajunge la o mai bună înțelegere a sine însuși și a lumii înconjurătoare.
Limbajul poetic bogat și imagistic al lui Blaga contribuie la crearea unei atmosfere magice și contemplative în poezie. Acesta sugerează că basmul lângă focul de stână devine o poartă către explorarea minții și a sufletului uman.
În concluzie, poezia „Basm lângă focul de stână” de Lucian Blaga este o meditație poetică profundă asupra lumii interioare a individului, explorând legătura dintre somn, visare și înțelegerea de sine. Este o lucrare care invită la contemplare și la explorarea complexității sufletului uman prin intermediul simbolurilor și imaginilor poetice.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
