Un fapt interesant despre poezia „Basarabie cu jale” de Grigore Vieru este că aceasta a fost inclusă în patrimoniul cultural mondial al UNESCO. În anul 2009, poezia a fost înscrisă în registrul Memoria Lumii al UNESCO, o listă a documentelor și operelor culturale care au o valoare inestimabilă pentru istoria și cultura lumii.
Prin includerea poeziei în această listă, UNESCO a recunoscut importanța și valoarea culturală a poeziei lui Vieru și a reafirmat mesajul puternic al poeziei despre suferința și pierderea Basarabiei și despre lupta pentru libertate și identitate.
În mine a lovit străinul
De Paşti sau Denii.
Dar încolţitu-m-au bezmetici
Şi moldovenii.
Că nu suntem români, străinul
Pe-a lui o ţine.
Şi-ai mei mai tare-l cred pe dânsul
Decât pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
„Încâlcită-ţi este viaţa”,
Basarabie!
„Ca grâul ce-l bate gheaţa”,
Basarabie!
În mine-au dat şi moldovenii
Necreştineşte.
Ci-s fericit că-n ei românul
Tot mai trăieşte.
Ei spun ca nu-s români, ci lacrimi
În piept frământă
Când un Farcaş sau Vicoveanca
Sau Gheorghe cântă.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
„Încâlcită-ţi este viaţa”,
Basarabie!
„Ca grâul ce-l bate gheaţa”,
Basarabie!
Rezumat extins la poezia Basarabie cu jale de Grigore Vieru
„Basarabie cu jale” este o poezie scrisă de Grigore Vieru, unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii române și moldovene. Poezia este o meditație asupra pierderii și suferinței Basarabiei, care a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1940.
În prima strofă, poeta prezintă imaginea unei Basarabii triste și dureroase, care plânge și suferă din cauza pierderii sale. El afirmă că Basarabia a fost luată de la români și că aceasta reprezintă o suferință profundă pentru poporul român.
În a doua strofă, poeta meditează asupra frumuseții și valorilor Basarabiei și afirmă că aceasta este o țară bogată și plină de frumusețe naturală. El subliniază faptul că Basarabia are o istorie bogată și o cultură valoroasă și că pierderea sa este o mare pierdere pentru poporul român.
În strofele următoare, poeta continuă să mediteze asupra pierderii și suferinței Basarabiei și afirmă că trebuie să ne amintim mereu de această pierdere și să ne străduim să ne păstrăm identitatea și valorile noastre culturale. El subliniază faptul că Basarabia este încă în sufletul poporului român și că aceasta poate fi reînviată prin dragoste și amintire.
În final, poeta afirmă că Basarabia este încă în sufletul poporului român și că trebuie să ne străduim să o păstrăm vie prin iubire și amintire. El concluzionează că Basarabia este o parte importantă din identitatea românească și că trebuie să ne străduim să o păstrăm vie și să ne amintim întotdeauna de suferința și pierderea sa.
Un fapt interesant despre poezia „Basarabie cu jale” este că a fost interzisă în timpul regimului comunist din România și a fost considerată o poezie politică. Această interdicție a evidențiat importanța și puterea poeziei lui Vieru de a transmite mesaje puternice despre suferința și lupta pentru libertate și identitate. De asemenea, poezia a fost interpretată de mulți artiști și muzicieni și a devenit o emblemă a luptei pentru libertate și dreptate în istoria României și a Moldovei.
Informatii aditionale despre Grigore Vieru
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.
Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.