Baladă de George Coşbuc

Un fapt interesant despre poezia „Baladă” de George Coşbuc este că aceasta a fost folosită ca sursă de inspirație pentru compozitorul român Nicolae Bretan în compunerea operei sale „Horia”, care a fost pusă în scenă la Opera Națională din Cluj-Napoca în anul 1955. Opera „Horia” este inspirată din viața lui Horea, liderul revoltei țărănești din Transilvania din anii 1784-1785, și își are originea în poezia „Baladă” a lui George Coşbuc. Adaptarea operei a adus un nou nivel de complexitate și de dramatism poeziei și a ajutat la promovarea valorilor culturale și tradiționale în rândul publicului larg.

---

Sunt eu de vină, mamă,
Sunt eu de vin-acum?
El m-a întâlnit odată
În zori de zi pe drum;
Glumind m-a strâns de mână,
Şi ce-i dacă m-a strâns?
Sunt eu copilă mică
Să-mi fac din glumă plâns?
Era să-l las, măicuţă,
Cu gluma şi să tac,
Era să ţip obraznic,
Ori ce era să fac?
 
Şi tot pe mine, biată,
Şi vină, şi ponos!
Eram chemaţi la nuntă
Şi n-aveam brâu frumos,
Că n-ai voit să-mi cumperi,
Dar el mi-a cumpărat,
Şi ce-i un brâu? Şi-n urmă,
Eu nici nu l-am rugat,
Era să merg la nuntă
Ca cei din neam sărac,
Să fiu de râs în lume?
Ori ce era sa fac?
 
De ce-mi arunci tu vină,
Tot vină cu păcat?
El m-a oprit în cale
Pe lunci şi m-a întrebat
Pe unde-i bietul tată,
Şi-i vesel, sănătos?
Şi m-a întrebat de tine,
Aşa de prietenos,
De bine când mă întreabă,
Eu cum era să tac?
Să-l las în drum cu vorba,
Ori ce era sa fac?
 
Şi-acum întreaga vină
Pe mine tu o pui!
El m-a întâlnit pe punte
Şi ştii tu felul lui;
M-a strâns de peste braţe
Să nu le pot mişca,
Şi nu-mi lăsa răsuflet,
Aşa mă săruta.
Te zbaţi, dar tu eşti slabă,
Şi puntea toată sloi;
Cădeam, fereşte Doamne,
Sub gheaţă amândoi!

Rezumat extins la poezia Baladă de George Coşbuc

Poezia „Baladă” de George Coşbuc este o lucrare lirică care își are inspirația din tradițiile populare românești, povestind o dramă romantică și tragică între două personaje: tânărul Vlaicu și frumoasa Mărioara. Prin intermediul poeziei, Coşbuc ilustrează tema dragostei imposibile și a sacrificiului pentru aceasta.

În prima strofă, poetul descrie scena unei petreceri populare, unde Vlaicu și Mărioara se întâlnesc pentru prima dată. El sugerează că există o chemare a destinelor lor care îi atrage unul spre celălalt.

În a doua strofă, Coşbuc sugerează că dragostea dintre Vlaicu și Mărioara este una intensă și pasională, dar imposibilă din cauza diferenței de statut social și a opoziției familiei Mărioarei.

În strofa a treia, poetul evocă imaginea dramaticei plecări a lui Vlaicu în munți, unde își găsește adăpost și trăiește în sărăcie, în ciuda dorinței lui de a fi alături de Mărioara.

În ultima strofă, Coşbuc concluzionează povestea prin sugestia că dragostea și sacrificiul pentru aceasta sunt cele mai înalte valori morale. El exprimă regretul că Vlaicu și Mărioara nu au putut fi împreună, dar sugerează că sacrificiul lui Vlaicu a fost un act nobil și demn de respect.

În general, poezia „Baladă” de George Coşbuc este o operă lirică emoționantă și plină de semnificație, care ilustrează importanța dragostei și a sacrificiului pentru aceasta. Poezia sugerează că uneori dragostea este însoțită de sacrificiu și că acesta poate fi un act nobil și demn de respect.

Un fapt interesant despre această poezie este că a fost adaptată în mai multe filme și piese de teatru, fiind considerată una dintre cele mai importante lucrări lirice ale literaturii române. De asemenea, „Baladă” a fost inclusă în manualele școlare pentru elevii din România și este studiată cu atenție în cadrul cursurilor de literatură română.