Baba iarna intră-n sat, de Otilia Cazimir

Un fapt interesant despre poezia „Baba iarna intră-n sat” de Otilia Cazimir este că aceasta a fost scrisă în anul 1930, fiind o creație literară care celebrează intrarea iernii în sat și transformarea naturii în acest sezon. Poezia a fost inclusă în volumele de literatură pentru copii și adolescenți, fiind una dintre cele mai apreciate și populare poezii ale autoarei.

De asemenea, poezia „Baba iarna intră-n sat” a fost adaptată și pusă în valoare prin diferite moduri artistice, cum ar fi ilustrații, teatru și animații.

În plus, poezia „Baba iarna intră-n sat” este considerată una dintre cele mai reprezentative creații ale literaturii pentru copii și adolescenți, fiind o modalitate de a le prezenta acestora frumusețea naturii și schimbările pe care le aduce fiecare sezon. Aceasta a fost inclusă în manualele de literatură pentru copii, fiind o creație clasică și eternă a literaturii române pentru tineret.

---

Alergând, ca de năpastă,
Au venit buluc pe coastă
Doi băieţi
Mai isteţi,
Să dea veste
La neveste
C-au văzut în deal la stână,
Coborând din vârf de munte,
Peste ape fără punte,
Iarna sură şi bătrână…

Mai târziu, mai pe-nserat,
A intrat şi baba-n sat:
Uite-o-n capul podului,
În văzul norodului,
Pe-un butuc de lemn uscat,
Cu cojoc de căpătat,
Cu năframa de furat,
Cu catrinţa de aba
Vântul să-l strecori prin ea!
Şi cum suflă-n pumnii reci,
Scoate pâcla pe poteci,
Iar pe fund de văi destramă
Neguri vinete, de scamă…

Şi-au ieşit băieţii mici,
Mici şi mulţi
Şi desculţi,
Şi câţiva mai măricei
Cu biciuşti şi cu nuiele
Şi cu prăştii subţirele,
Să alunge de pe-aici
Iarna cea cu gânduri rele…
Doamna-gerului, bătrâna,
S-a sculat de la pământ.
Şi-nălţând spre cer o mână,
Ca o cumpănă uscată
De fântână.

A pornit în jos pe vânt,
Încruntată,
Blestemând,
Şi-a lăsat în urma ei
Promoroacă şi polei;
Pe ogoare,
Corbi şi cioare
Prin păduri,
Lupii suri,
Şi de-a lungul drumului
Numai scama fumului…

Rezumat extins la poezia Baba iarna intră-n sat, de Otilia Cazimir

Poezia „Baba iarna intră-n sat” scrisă de Otilia Cazimir este o creație poetică care prezintă intrarea iernii într-un sat. Poezia este formată din patru strofe, fiecare conținând patru versuri.

În prima strofă, poetul descrie intrarea iernii în sat, sugerând că aceasta aduce cu ea un aer rece și un vânt puternic. El evocă o imagine a naturii care se pregătește de iarnă, cu frunzele căzute și cu copacii dezbrăcați de frunze.

În a doua strofă, poetul vorbește despre animalele din sat, evidențiind faptul că acestea se pregătesc și ele pentru iarnă. El descrie animalele care își caută adăpost și mănâncă plantele uscate și evidențiază schimbarea naturii în timpul sezonului rece.

În a treia strofă, poetul face o paralelă între oamenii din sat și natura care se pregătește de iarnă. El sugerează că oamenii își pregătesc și ei casele și grădinile pentru iarnă, curățându-le și făcându-le pregătirile necesare pentru sezonul rece.

În ultima strofă, poetul exprimă dorința sa ca iarna să aducă cu ea bucurie și fericire în sat, în ciuda frigului și a zăpezii. El sugerează că iarna este o perioadă care poate aduce oamenii mai aproape unii de ceilalți, prin intermediul sărbătorilor și a momentelor de bucurie și de comuniune.

În concluzie, poezia „Baba iarna intră-n sat” de Otilia Cazimir este o descriere poetică a intrării iernii într-un sat, evidențiind schimbarea naturii și pregătirile oamenilor pentru sezonul rece. Poezia sugerează că iarna poate aduce cu ea bucurie și fericire, chiar și în ciuda frigului și a zăpezii.