Vai de mine! ce m-oi face? Ce iubesc mamei nu-i place. De-ar plăcea mamei ca mie, Duce-m-aş la cununie,
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri este unul dintre cei mai importanți scriitori și poeți români, care a contribuit la dezvoltarea literaturii române în secolul al XIX-lea. Născut în 1821, el a fost un om de cultură versatil, cunoscut pentru poezia sa, dar și pentru activitatea sa politică și culturală.
Una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Alecsandri este poezia „Hora Unirii”, care celebrează Unirea Principatelor Române din 1859. Această poezie este adesea recitată la evenimente importante din istoria României, fiind considerată un simbol al patriotismului și al unității naționale.
În plus față de poezie, Alecsandri a scris și piese de teatru, printre care „Chirița în Iași” și „Iarna pe uliță”. Aceste piese sunt considerate comedii clasice ale literaturii române și sunt adesea jucate în teatrele din România și din diaspora.
Alecsandri a fost și un om politic activ, fiind ales de mai multe ori în Adunarea Deputaților. De asemenea, el a jucat un rol important în formarea primului guvern român modern, ca ministru al afacerilor străine.
Pe lângă activitatea politică și literară, Alecsandri a avut și o pasiune pentru etnografie și folclor. El a călătorit prin Moldova și Muntenia, colectând și publicând peste 5.000 de cântece și legende populare românești.
În concluzie, Vasile Alecsandri este un nume important în literatura și cultura română. Operele sale, inclusiv „Hora Unirii” și „Chirița în Iași”, sunt capodopere ale literaturii române și sunt studiate și apreciate de generații de cititori și iubitori ai culturii române. De asemenea, contribuțiile sale în politică și etnografie l-au făcut un om de cultură polivalent, care a influențat dezvoltarea culturii și a istoriei României.
Răzbunarea lui Statu-Palmă de Vasile Alecsandri
Uriaşul Strâmbă-Lemne cu-al său geamăn Sfarmă-Piatră Au văzut căzând potopul
Moţul şi secuiul de Vasile Alecsandri
Moţule,Măi hoţule! Nu tot trage-n carne vie Şi mai trage-n cea pustie. Nu tot bate-n pieptul meu
Poruncitu-mi-a mândra de Vasile Alecsandri
Poruncitu-mi-a mândra Să mă duc până la dânsa. Duce-m-oi ca un nebun Pe-o frunziţă de alun.
Ştefăniţă Vodă de Vasile Alecsandri
Frunză verde meri creţeşti, În oraş la Bucureşti, L-ale case mari domneşti De se văd în Stoieneşti,
Strunga de Vasile Alecsandri
În pădurea de la Strungă Sunt de cei cu puşca lungă Care dau chiorâş la pungă!
Stăncuţa de Vasile Alecsandri
La bordei cu crucea naltă, La Stăncuţa sprâncenată Joacă hora încheiată, Curge lumea fermecată.
Radu Calomfirescu de Vasile Alecsandri
Radu Calomfirescu de Vasile Alecsandri
Steaua ţării de Vasile Alecsandri
Cunoşteam odată Un om rătăcit, Cu mintea furată De-un gând strălucit. El se-namorase de-o stea zâmbitoare
Sultana de Vasile Alecsandri
Frunză verde cardama, Sultănico, fa. Ori tu mi-ai făcut ceva, Sultănico, fa, De nu te mai pot uita?