Adio! ah, niciodată
N-am crezut că pe pământ
A mea inimă-ntristată
Va rosti acest cuvânt;
Dar tu însăţi, tu pe care
Te-aveam tainic Dumnezeu,
Ai voit fără-ndurare
Să jertfesc amorul meu!
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri este unul dintre cei mai importanți scriitori și poeți români, care a contribuit la dezvoltarea literaturii române în secolul al XIX-lea. Născut în 1821, el a fost un om de cultură versatil, cunoscut pentru poezia sa, dar și pentru activitatea sa politică și culturală.
Una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Alecsandri este poezia „Hora Unirii”, care celebrează Unirea Principatelor Române din 1859. Această poezie este adesea recitată la evenimente importante din istoria României, fiind considerată un simbol al patriotismului și al unității naționale.
În plus față de poezie, Alecsandri a scris și piese de teatru, printre care „Chirița în Iași” și „Iarna pe uliță”. Aceste piese sunt considerate comedii clasice ale literaturii române și sunt adesea jucate în teatrele din România și din diaspora.
Alecsandri a fost și un om politic activ, fiind ales de mai multe ori în Adunarea Deputaților. De asemenea, el a jucat un rol important în formarea primului guvern român modern, ca ministru al afacerilor străine.
Pe lângă activitatea politică și literară, Alecsandri a avut și o pasiune pentru etnografie și folclor. El a călătorit prin Moldova și Muntenia, colectând și publicând peste 5.000 de cântece și legende populare românești.
În concluzie, Vasile Alecsandri este un nume important în literatura și cultura română. Operele sale, inclusiv „Hora Unirii” și „Chirița în Iași”, sunt capodopere ale literaturii române și sunt studiate și apreciate de generații de cititori și iubitori ai culturii române. De asemenea, contribuțiile sale în politică și etnografie l-au făcut un om de cultură polivalent, care a influențat dezvoltarea culturii și a istoriei României.
Doina oltenească II de Vasile Alecsandri
Mult mi-e dor şi mult mi-e sete Să văd frunza-n codrul verde Să mai strâng vreo şapte cete!
Lăcrimioare de Vasile Alecsandri
Multe flori lucesc în lume, Multe flori mirositoare! Dar ca voi, mici lăcrimioare N-are în lume nici o floare
Adio Moldovei de Vasile Alecsandri
Scumpă ţară şi frumoasă
O! Moldovă, ţara mea!
Cine pleacă şi te lasă
E pătruns de jale grea,
Căci, plutind în visuri line
Pe-al tău sân ca într-un rai,
Dulce-i viaţa de la tine
Ca o dulce zi din mai!ss
Doina oltenească III de Vasile Alecsandri
Lumea-ntreagă ocolii, Ce căutai nu găsii, Căutai şir de mărgele Să-l aduc mândruţei mele
Strofe scrise pe un părete de Vasile Alecsandri
Su flat-a vântul morţii pe dulcea-mi primăvară Şi floarea vieţii mele curând s-a vestejit!
Alba de la munte de Vasile Alecsandri
„Albo, Albo de la munte!
Ce-ai pus fesciorul pe frunte
Că ţi-au ieşit vorbe multe.”
„Las’ să iasă că nu-mi pasă,
Doina oltenească IV de Vasile Alecsandri
În noaptea Sântei-Mării S-au vorbit vro trei copii Să apuce-n codrul de tei Să cerce de-s voinicei.
Nevasta bătută de Vasile Alecsandri
Aoleu! mă-mă doare spata, Că m-a bătut cu lopa-pata. Sufleţelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare gâtul,
Altarul mănăstirii Putna de Vasile Alecsandri
Domnul Ştefan, viteaz mare, ce-a dat groaza prin păgâni,
Locaş sfânt creştinătăţii astăzi vrea să facă dar,
Şi pe malurile Putnei, cu vitejii săi români,
Însuşi merge să aleagă locul sfântului altar.

