Frunză verde de alună; Decât c-un tată ş-o mumă, Mai bine cu-o mândră bună. Ea de vede că ţi-e rău
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri este unul dintre cei mai importanți scriitori și poeți români, care a contribuit la dezvoltarea literaturii române în secolul al XIX-lea. Născut în 1821, el a fost un om de cultură versatil, cunoscut pentru poezia sa, dar și pentru activitatea sa politică și culturală.
Una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Alecsandri este poezia „Hora Unirii”, care celebrează Unirea Principatelor Române din 1859. Această poezie este adesea recitată la evenimente importante din istoria României, fiind considerată un simbol al patriotismului și al unității naționale.
În plus față de poezie, Alecsandri a scris și piese de teatru, printre care „Chirița în Iași” și „Iarna pe uliță”. Aceste piese sunt considerate comedii clasice ale literaturii române și sunt adesea jucate în teatrele din România și din diaspora.
Alecsandri a fost și un om politic activ, fiind ales de mai multe ori în Adunarea Deputaților. De asemenea, el a jucat un rol important în formarea primului guvern român modern, ca ministru al afacerilor străine.
Pe lângă activitatea politică și literară, Alecsandri a avut și o pasiune pentru etnografie și folclor. El a călătorit prin Moldova și Muntenia, colectând și publicând peste 5.000 de cântece și legende populare românești.
În concluzie, Vasile Alecsandri este un nume important în literatura și cultura română. Operele sale, inclusiv „Hora Unirii” și „Chirița în Iași”, sunt capodopere ale literaturii române și sunt studiate și apreciate de generații de cititori și iubitori ai culturii române. De asemenea, contribuțiile sale în politică și etnografie l-au făcut un om de cultură polivalent, care a influențat dezvoltarea culturii și a istoriei României.
Chira de Vasile Alecsandri
La Brăila-n vale Şapte bolozale Şi şapte sandale Descarc la zamboale Şi-ncarc la stamboale
Miezul iernii de Vasile Alecsandri
În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit
Frunză verde de căpşune de Vasile Alecsandri
„Frunză verde de căpşune, Zi mă-tei să te cunune Că de mine eşti lăsată, Cu foc mare blestemată!
Tătarul de Vasile Alecsandri
Măi tătare, ţine-ţi calul, Măi tătare, strânge-i frâul, Măi tătare, lasă malul, Nu cerca a trece râul,
Frunză verde de piperi de Vasile Alecsandri
„Frunză verde de piperi, Haide, puică, în deal la peri Să te-ntreb ce-ai făcut ieri?”
Rada de Vasile Alecsandri
Are Dochia mult cât are,
Nu e mult o fată mare?
Că-ntre domni, dar orişiunde,
Dacă-ţi ştie ea răspunde
Grai ales şi lin ca apa,
Pe coastele Calabriei de Vasile Alecsandri
Pe coastele Calabriei vaporul înaintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează;
Fugi încolo de Vasile Alecsandri
Fugi încolo, vină-ncoace; Şezi binişor, nu-mi da pace. Lasă-mi mâna, nu mi-o frânge
Cositul de Vasile Alecsandri
Faptul zilei se aprinde pe a dealurilor frunte, Ş-un râu falnic de lumină se revarsă peste munte .

