Frunzuliţă de dudău! S-a aflat la Movilău De Codreanul cela rău, Că se primblă prin ponoare
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri este unul dintre cei mai importanți scriitori și poeți români, care a contribuit la dezvoltarea literaturii române în secolul al XIX-lea. Născut în 1821, el a fost un om de cultură versatil, cunoscut pentru poezia sa, dar și pentru activitatea sa politică și culturală.
Una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Alecsandri este poezia „Hora Unirii”, care celebrează Unirea Principatelor Române din 1859. Această poezie este adesea recitată la evenimente importante din istoria României, fiind considerată un simbol al patriotismului și al unității naționale.
În plus față de poezie, Alecsandri a scris și piese de teatru, printre care „Chirița în Iași” și „Iarna pe uliță”. Aceste piese sunt considerate comedii clasice ale literaturii române și sunt adesea jucate în teatrele din România și din diaspora.
Alecsandri a fost și un om politic activ, fiind ales de mai multe ori în Adunarea Deputaților. De asemenea, el a jucat un rol important în formarea primului guvern român modern, ca ministru al afacerilor străine.
Pe lângă activitatea politică și literară, Alecsandri a avut și o pasiune pentru etnografie și folclor. El a călătorit prin Moldova și Muntenia, colectând și publicând peste 5.000 de cântece și legende populare românești.
În concluzie, Vasile Alecsandri este un nume important în literatura și cultura română. Operele sale, inclusiv „Hora Unirii” și „Chirița în Iași”, sunt capodopere ale literaturii române și sunt studiate și apreciate de generații de cititori și iubitori ai culturii române. De asemenea, contribuțiile sale în politică și etnografie l-au făcut un om de cultură polivalent, care a influențat dezvoltarea culturii și a istoriei României.
Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri
Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele, Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;
Întoarcerea în ţară de Vasile Alecsandri
Pe muchi de prăpăstii lunecând uşor, Cu corbii de iarnă mă-ntreceam în zbor.
Codrul de Vasile Alecsandri
Arde-mi-te-ai, codre des! Văd bine că s-a ales Din tine să nu mai ies! Am intrat făr’ de musteaţă
Plugurile de Vasile Alecsandri
Noroc bun! Pe câmpul neted ies românii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în câte şase trag, se opintesc în juguri!
Floriile de Vasile Alecsandri
Iată zile-ncălzitoare După aspre vijelii! Vin Floriile cu soare Şi soarele cu Florii.
Concertul în luncă de Vasile Alecsandri
În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună, Floarea oaspeţilor luncii cu grăbire se adună
Puntea de Vasile Alecsandri
Şoapta nopţii se aude suspinând încetişor;Arborii prin întuneric dau un freamăt sunător,
Fluierul de Vasile Alecsandri
În poiana verde am găsit un fluier Şi i-am zis în treacăt: „O! Fluier pierdut, Ai avut odată mult maestru şuier
Copila de Vasile Alecsandri
Taci, bădică, nu mai spune Că n-avem suflete bune, Că asta-i ţara ospeţiei, Ţara dulce-a veseliei.

