Avea ceva de rouă în natură,
În felul cum cădea asupra mea,
Din carnea ei, o floare mă-mboldea
Și-apoi mă cotropea în stare pură.
Tag
Arăt: 701 - 710 din 3.332 REZULTATE
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
Condamnat la legendă de Adrian Păunescu
Nici nu m-am dat, nici nu mă dau la schimb,
Dar, peste orice tragică greşeală,
Sunt vinovat că n-am murit la timp,
Iar mie viaţa mea îmi e fatală.
Colind pentru tată bolnav de Adrian Păunescu
Tată amărât, ce-ai pățit de toate,
Îți colind atât, multă sănătate.
Iubitul meu tată, cel aspru în toate,
Tu nu ai avut niciodată dreptate,
Aproape de sfârșit de Adrian Păunescu
Am multe observaţii să vă
fac, nici nu vă trece viaţa şi
voi spune, de ce n-aţi dat
săracilor cărbune, să poată
Apocalipsa după Adrian de Adrian Păunescu
De-aici încolo nu mai este drum,
Ci numai vechi prăpăstii ce ne latră,
Himerele, cu pasul lor postum,
Și-un drum străvechi, ce amuțește-n piatră.
Ana Maria de Adrian Păunescu
Pot toți jurații răi să mă condamne,
Că sunt colectivist sau egoist,
Ajuns și eu în pragul marii toamne
Cu ochii presimțind un vifor trist,
Amurg în creier de Adrian Păunescu
Ca mielul în gura sălbaticei prăzi,
În creierul meu au murit niște străzi,
Sunt străzile care duceau spre a ta
Și moartă e casa iubirii, și ea.
Amurg către amurg de Adrian Păunescu
Mă-ndrept cu tot amurgul meu către amurg
Contururile lucrurilor se desfac și curg.
Aud un ornic și, fricos, tresar,
Port file vechi de calendar în buzunar.
Colind pentru tată bolnav de Adrian Păunescu
Tată amărât, ce-ai pățit de toate,
Îți colind atât, multă sănătate.
Iubitul meu tată, cel aspru în toate,
Tu nu ai avut niciodată dreptate,
Colind păgân de Adrian Păunescu
Şi din întreaga viaţă nimic nu ne rămâne,
Decât o sărbătoare trăită dinadins,
Când vin să ne împace colindele bătrâne
Şi nori apocaliptici se şi pornesc pe nins.