Dacă-aş avea cuvintele pe limbă
Cum am iubirea-n inimă, ţi-aş spune
Că eşti-prea-dulcea-mea-deşertăciune
Care cu alta, pururi, nu se schimbă.
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
Cutremurul de Adrian Păunescu
În atâta băltire imorală
a lumii noastre,
cutremurul va fi un criteriu.
Curgi de Adrian Păunescu
Nu! Urgia tutelară
a acestui veac nu face
gura mea să strige-n pace:
ne mutăm în altă țară.
Cuplu sfâșiat de Adrian Păunescu
Ne căutăm mereu spre-a ne zdrobi,
Cu-ntâiul pas, ca și cu ură primă,
Gata mereu de dragoste și crimă
Și doldora de noapte și de zi.
Rondelul florilor de lună de Alexandru Macedonski
Flori de lună ce s-agaţă
Schimbă apa în brocart;
Printre frunze prinde viaţă
Câte-un cântec de Mozart.
Unei necunoscute moldovence de Grigore Alexandrescu
De vreme ce iti place a tarii poezie,
Prin calitati alese crez ca te osibesti,
Crez ca ai eleganta si-n suflet armonie,
Când… de Mihai Eminescu
Când luna prin nouri pe lume veghează,
Când fiece undă se-mbracă c-o rază,
Când cântă al somnului ginii nătângi
Tu tremuri și plângi.
Coperțile negre de Adrian Păunescu
Foaie neagră de coperți,
Să mă bați și să mă ierți
Că te-am scris cu viața mea
Și am pus lacrimii cișmea.
Copaci în arhivă de Adrian Păunescu
Acești copaci, ce par a dezerta,
Mai bine i-am închide în arhivă,
Cu frunze care cad spunând ceva
Pe flori de ieri ce nu se mai cultivă.
Conviețuim de Adrian Păunescu
Uite ce voiam să-ţi spun,
Viaţa ta şi viaţa mea încep să semene una cu alta,
Gura ta şi gura mea încep să semene una cu alta,