A nins, ca într-un fel de remușcare,
Pentru întreaga crimă dintre noi,
N-au mai venit nici îngeri înapoi,
Nici nu ne-au spus bătrânii cum se moare.
Tag
Arăt: 631 - 640 din 3.332 REZULTATE
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
E vorba despre noi de Adrian Păunescu
În toate filmele acestea,
De dragoste sau de război,
Putem să ne-ntâlnim povestea,
E parcă vorba despre noi.
E încă verde fânul de Adrian Păunescu
E încă verde fânul, în ultimele clăi,
Și noi lumina toamnei ne-o așezăm în oase,
Prin chiciura din rama secundei friguroase
Din ochii mei trec lacrimi, încet, spre ochii tăi.
E ceva ascuns de Adrian Păunescu
Eu cred că nu căderea e scopul acestor fulgi, ci altceva
— o taină, o cauză adâncă, pare că
ninge pentru-a acoperi ceva
Dus-întors de Adrian Păunescu
Și plec și vin și nu-nțeleg nimic
decât că niciodată nu mi-i bine
și că-i obligatoriu să mă-ntorc,
exact atunci când plec de lângă tine.
Durerea de a înțelege de Adrian Păunescu
Îmbătrâneai în chip neomenesc
Pe măsură ce îți spuneam
Cât de mult te iubesc.
După limită de Adrian Păunescu
Au fost atâtea zile de prăpăd
Și brațele mi-au ars în care-ai stat,
Încât acum nu vreau să te mai văd,
Chiar dacă par eu însumi vinovat.
După catastrofă de Adrian Păunescu
ândeşte-te că mai avem motive
De fericire şi de bucurie,
Că eu sunt viu şi că şi tu eşti vie,
Şi n-avem îndoieli definitive.
Dulcele și amarul de Adrian Păunescu
Făgăduiește-mi dulcele mâine,
Și-ți dau dobândă amarul ieri,
Dragostea noastră peste puteri,
Visul de vultur, fuga de câine.
Dulcele eșec de Adrian Păunescu
Recitindu-mă cu ochi reci,
Abia acum îmi dau seama
Că din toată poezia mea de dragoste
Nu reiese decât eşecul.