De curând,
m-am întâlnit cu melcul,
care a plecat în aceeași direcție cu mine
acum 20 de ani.
El n-are nevroză.
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
Mamă țară de Adrian Păunescu
Cu lacrimi ți-aş scrie, bătrâna mea ţară,
Un cântec făcut dintr-un lut absolut,
Copiii să-ţi crească, duşmanii să-ţi piară,
Să fii viitor, şi prezent, şi trecut.
Marea medie de Adrian Păunescu
Şi simt în jurul meu un chip de cleşte
Din care nu mi-e-ngăduit să ies,
Ei mă opresc din ce în ce mai des
Şi vor să mă înveţe româneşte.
Marele exces de Adrian Păunescu
Marele exces
al firii noastre
este însăși
firea noastră.
Marele surdomut de Adrian Păunescu
Mi-e dor de tine şi sunt trist
Şi-ascult când Rush, când Judas Priest
Tu, cea mai dulce-ntre femei,
Ce pot să-mi spună astăzi ei?
Melci între noi de Adrian Păunescu
Mă mai încearcă noaptea la fereastră
Și vântul se răzbună pe zăvor,
Aici vom îngropa iubirea noastră
La rând și ea cu toți acei ce mor.
Manifest pentru sănătatea Pământului de Adrian Păunescu
Aproape am ajuns să ne mândrim
Că, mai rapid, în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim şi suferim
De boala bolilor fără scăpare.
Maica bătrână de Adrian Păunescu
E-același sentiment de altădată
Că apa din găleata dumneaei
Îmi dă puteri să trec prin anii grei
Ce dincolo de ceas mi se arată.
Mâini pedepsitoare de Adrian Păunescu
De câte ori îmi amintesc, rebelo,
Că îmi provoci de bună voie rău,
Mă înnegresc la faţă ca Othello
Şi mâinile pornesc spre gâtul tău.
Mâinile de Adrian Păunescu
Când inspirată este, vă simt pe fiecare
Şi viscolul prin mine vă scrie o scrisoare.
O bufniţă e cerul, c-un ochi aproape sferic,
Din clopotele lumii se scurge întuneric,