Plâng de mila ta, Negrilă,
Că ai fost un greier prost!
E greşeala nimănui
Că te-a-nchis în floarea lui
Albul nufăr
Ca-ntr-un cufăr!
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
Ceasuri de Constanţa Buzea
– Ceas cu pasăre, năuc,
Ceas cu cuc,
Ore şi minute-nvârţi,
Ruginit de bătrâneţe,
Tic-tac-scârţ!
Tic-tac-scârţ!
Ce spunea un băieţel de Constanţa Buzea
Îmi spunea un băieţel
Că ar vrea mult, mult şi el
Să se facă o zi miel,
Ca să poarte clopoţel.
Câinii, cuţii, căţelandrii de Constanţa Buzea
Câinii, cuţii, căţelandrii,
Sunt şi buni, şi răi, şi tandri,
Dau din coadă, latră, fug,
Sunt şi câini ce trag la jug.
Buclă-de-lână de Constanţa Buzea
Lumea din carte
Ochiul o-mparte,
Parcă-i o canăn
Cu două toarte.
Bostanele şi tărtăcuţa de Constanţa Buzea
Bostanele şi tărtăcuţa
Petrec la nunta lor, ehei!
Opt cai albaştri şi buiaştri
Hurducăind le duc căruţa,
Acolo unde cred că eşti de Constanţa Buzea
Acolo unde cred că eşti
Nici trenurile nu străbat
Acolo ca de sticlă par
Pădurile de brad brumat.
Zgomotocicleta de Constanţa Buzea
Când trec cu zgomotocicleta mea pe stradă,
Voi cu mirare-n urma mea priviţi,
Alunecând de-a valma în zăpadă
Şi ridicându-vă cam zgomototoliţi.
Zgaibă-cot de Constanţa Buzea
Toţi piticii se mirară
Când le-am spus alaltăseară
Că şi libelula zboară.
Mă-ntrebă deodată Zgaibă:
– Libelulele, când zboară,
Veveriţa din revistă de Constanţa Buzea
Veveriţa din revistă
Sună nasul în batistă.
Se va duce la spital,
La un doctor papagal.

