Talentul vostru-n adevăr
S-a mărginit numai la păr,
Dar toată strălucirea mea
Nu stă-n chelie, ci sub ea!
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
Enigma cărților închise de George Topârceanu
Imaculate pagini scrise de mâini pe care umila vreme
A pus eternele-i embleme!
O, gânduri stinse-n cărţi închise
O, reci abise deschise peste paradise
Doamnei Ermosa Aftalion de George Topârceanu
O amintire, doamna mea,
E ca un vag parfum de floare.
Cu cât te depărtezi de ea,
Cu-atât se-ntunecă şi moare.
Doamnei Aftalion de George Topârceanu
Declar aici că, prin telepatie,
O mână delicată mi-a trimis
Ţigări şi zece lei într-o cutie —
Şi pentru toate astea dau în scris
Lui Nigrim de George Topârceanu
De ce e tristă luna oare În noaptea asta? Da, ghicim: A ascultat la şezătoare epigramă de Nigrim. Toparceanu online
Din prag de George Topârceanu
Ca steaua serii,
Mă sting în noapte,
Şi noaptea creşte
În jurul meu,
Decorul de George Topârceanu
Sus, pe dealuri, Toamna pune
miriști galbene-n lumină,
arături ca de cărbune
și mohoare de rugină.
Eclipsă de George Topârceanu
Pe-aceleaşi căi de mii de ani umblate,
În goluri vaste legănându-şi sfera,
Neptun adoră visător pe Terra, –
O biată lume plină de păcate…
Despărțire de George Topârceanu
Trec pâlcuri de răchită şi stâlpii fug întruna,
Pe cer în clarul zilei ne urmăreşte luna,
Şi trenul deopotrivă la-ntrecere cu ea
Aleargă peste câmpuri… Adio, draga mea!
De profundis de George Topârceanu
Un fapt divers interesant despre poezia „De profundis” de George Topârceanu este că aceasta a inspirat și a fost interpretată în diferite moduri de către artiști și creații din diverse domenii, cum ar fi muzica, teatrul și filmul. De exemplu, compozitorul român George Enescu a creat o operă intitulată „Oedipe”, care este considerată o adaptare …

