Să-și găsească locul nu mai pot,
Într-o vreme mare și de necuprins,
Voi pleca și eu, cu mâini cu tot.
Tag
Arăt: 941 - 950 din 3.129 REZULTATE
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Cuc la chindie de Adrian Păunescu
Spune, cucule; ce-i viața,
De o cânți cu-atâta jale?
Nu răspund decât în fața
Marii Adunări Naționale.
Cui să te cer de Adrian Păunescu
Şi iarăşi este noapte, cu Beatles în eter,
Şi nu ştiu cui din lume să îi trimit scrisoare
Să-i spun că vanitatea nu e nemuritoare,
Cum mor țăranii de Adrian Păunescu
La trecerea lui Ion Lăncrănjan
Spre casă drumuri nu se mai aștern
Și viața e din ce în ce mai roză,
Țăranii, astăzi, mor în lift, modern,
Ca Lăncrănjan, un Murăș trist de proză.
Cum o să mori, Valeriu Penișoară? de Adrian Păunescu
Cum o să mori, Valeriu Penișoară,
când tu, uimit de gustul vieții foarte,
ca-nvățător și ca primar de țară,
nici nu știai că mai există moarte?
Calendar de Adrian Păunescu
Nu m-am tocmit argat la voievozi,
nu le păzesc moşiile sau titlul,
m-a condamnat un veac să fiu poet
când neamul îşi rosteşte infinitul.
Calendar de Adrian Păunescu
Nu m-am tocmit argat la voievozi,
nu le păzesc moşiile sau titlul,
m-a condamnat un veac să fiu poet
când neamul îşi rosteşte infinitul.
Calendar de Adrian Păunescu
După atâta trudă şi ruşine,
După atâta jertfă şi prăpăd,
Nu mai credeam să te găsesc în mine
Şi într-o zi să pot să te şi văd.
Călare murind de Adrian Păunescu
Haide, calule, hai, haide, calule, hai,
Fii puternic și bun, cum te știu,
Că ajungem în iad, că ajungem în rai,
Tu, oricum, te întorci că ești viu.
Fum de ţigară, sufletul de Adrian Păunescu
Am să-ţi spun „bună seara” şi-am să plec undeva,
Unde nu e nimic, numai scrum, numai zaţ,
Am să-ţi spun uşurat, am să-ţi spun cu nesaţ,
Ce departe vă simt eu de inima mea.