Și drumul se arată drept în sus,
Ca un perete care ține cerul
Să nu-și încurce oile oierul
Când nici lumini și nici alți oameni nu-s.
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Drumul de Adrian Păunescu
Pe drum, tot pe drum,
Odiseea s-a-ntîmplat
Oricînd şi oricum,
Asta-i adevărat.
La Itaca-i Penelopa,
Fătălăul de Adrian Păunescu
Hei, fătălău, ce zilnic ne sfidezi
Și ne împroști cu smârcuri cumpărate,
Eu, până ieri, mai căutam dovezi
Că minți și furi și le-ntinezi pe toate.
Ce s-alegea de noi, a mea nebună… de Mihai Eminescu
Ce s-alegea de noi, a mea nebună,
De ne-ntâlneam demult cu-așa iubire?
Sau nebuneam mai mult încă-mpreună,
Sau eu muream de-atâta fericire.
Serdariu de Mihai Eminescu
Haideți, haideți după mine
Să vă-nvăț a trăi bine
Că din fiară am scăpat
Și pe voi v-am adunat
Rondelul duminicilor de la Bellevue de Alexandru Macedonski
La Bellevue e val de lume.
Flori de zarzăr. Cer de mai.
Sărbătoare. Râs şi glume.
Soare vesel. Colţ de rai.
Dreptul la vacanță de Adrian Păunescu
Mari ninsori pe noi să se aștearnă,
Să miroasă-a sărbători de iarnă,
Brazi eterni să lumineze veacul,
Mama să frământe cozonacul.
Dreapta și stânga de Adrian Păunescu
A mai trecut o eră socială,
Au mai murit nevinovaţi destui,
S-a mai intrat în primul an de şcoală,
S-a mai făcut curat printre statui.
Dragostea de care se și moare… de Adrian Păunescu
Nimic nu mă mai poate vindeca,
Oricâte clinici o să mai cutreier,
Eu sunt bolnav de amintirea ta
Și voi muri cu chipul tău în creier.
Dragoste și rană de Adrian Păunescu
Pe tine te iubesc ca pe o rană
Cu care-am fost complice și chirurg,
Pe tine te iubesc ca pe-un amurg
Și ca pe-o răstignire de icoană.