Norul ţipă, marea latră,
Pleoscăind de stânci în veci,
Şi scheletele de piatră,
În natura cea maratră,
Tag
Arăt: 781 - 790 din 3.129 REZULTATE
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Către Bullatius, după Horaţiu de Mihai Eminescu
Cum ți se pare, Bullațiu, Chio, falnicul Lesbos,
Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Cresus?
Smyrna ori Colophon? Mai mari, mai mici decât faima?
Ori sunt nimic alături cu câmpul lui Mart și cu Tibrul?
Se bate miezul nopţii… de Mihai Eminescu
Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramă,
Şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viaţă şi cu moarte
Rondelul domniţei de Alexandru Macedonski
Iesind din balta Craiovita,
Unde-a fost crai Craiovisin,
Vapaie, vezi plutind domnita
Mai argintata ca un crin.
Făt Frumos castrat de Adrian Păunescu
Lucrând cu ardoare să spargă un mit,
să-i dea alte sensuri, forjând la baladă,
se strică zelos ce-am iubit și-am păzit,
sărac și ghebos, Făt Frumos de paradă.
Fărâme de concert de Adrian Păunescu
Aștepți un semn, dar nu-l vei mai primi,
Nu-mi mai găsesc nici ultimele semne,
Afară, dacă nu mă-nșel, e zi,
Să nu mai pui în foc cărbuni și lemne.
False probleme de Adrian Păunescu
Aud mereu veşti proaste despre Pisa,
Cum că se-apleacă şi că o să cadă,
Săracul turn de-o moarte de paradă
Şi fără rost pe lume plânsu-mi-s-a.
Fâlfâitul de Adrian Păunescu
Un duh străin înspăimânta
ninsoarea ce sfârșea să cadă
și toți văzurăm prin perdea
urmele morții pe zăpadă.
Fagurele din via bătrână de Adrian Păunescu
Pe-un parapet de faguri suprapuși,
Albinele lucrează și se-ngână,
Scriind cinstit la proza lui Fănuș,
Că stupu-i nou și via e bătrână.
Fabrica de roluri de Adrian Păunescu
Zefir de primăvară criminală,
Un rai sintetic razna prin oraş,
Aceleaşi flori din bulbi străvechi se scoală,
Minciuni în falimentul uriaş.