Acest sunet mă face,
Cu aiurirea lui [ce] sara împle,
Să mă trezesc în solitara-mi pace,
Să mă văd singur, peste oameni, pus.
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Rondelul muzmeiei de Alexandru Macedonski
În jinrikişă uşurică
Muzmeia mică e purtată. –
Frumoasă ca o păpuşică,
În kimono e îmbrăcată.
Noaptea Mării Beții de Adrian Păunescu
Haide, haide, ce-o fi o fi,
Să prefacem noaptea în zi,
Asta-i noaptea marii beții,
A marii beții,
Noaptea dinaintea primaverii de Adrian Păunescu
Cu floarea ploii intre dinti
Si cu-un cutit de apa-n maini,
Voi spinteca taceri fierbinti
Sub tainicul latrat de caini.
Noaptea de adio de Adrian Păunescu
M-ai condamnat să nu mai ştiu de tine
Şi am primit umil sentinţa ta
Şi-acum, când nici o veste nu mai vine,
Mă tem de tot ce s-ar putea întâmpla.
Noapte de unul singur de Adrian Păunescu
Aud un pian prin zăpezi cristaline
Şi nu sunt cu tine, vai, nu sunt cu tine,
Chopin – un concert de pian oarecare
Noapte bună, Motu, și adio de Adrian Păunescu
Buletin de stiri sub semn de doliu,
Umbrele pe scena se aduna,
Ai plecat din rolurile vietii,
Pentru rolul mortii. Noapte buna!
Ninsoarea de adio de Adrian Păunescu
Aseara când ne desparteam, aseara,
Tot mai era un pic de primavara,
Si-acum arunca ochii pe fereastra,
A viscolit pe despartirea noastra.
Ninge-a România Mare de Adrian Păunescu
Ninge-a rugăciune și-a înduplecare,
Ninge ca un credit cu dobândă mare,
Ninge ca din rană și ca din seringă,
Din coșmarul lumii a-nceput să ningă.
Niciodată de Adrian Păunescu
Un cântec nu-i nimic în lumea asta
Mai bine să-l zdrobeşti şi apoi să taci
Cînd el cu o iluzie nu umple
Ghiozdanele copiilor săraci.