Noi doi, numai doi
Şi o biată lanternă
Şi munţii în jur
Şi pădure eternă
Noi doi, numai noi
Şi o frică de toate
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Personajul principal de Adrian Păunescu
Acest roman de dragoste,
în care te-am descris
Ca personaj principal,
Tremură din toate literele,
Ca să te cuprindă.
Pescărușii de dragoste de Adrian Păunescu
Departe, pe pământul plin de pete,
Parcă aud trântindu-se o ușă,
Când cade către val împins de sete
Un pescăruș sau poate-o pescărușă.
Picături de sânge de Adrian Păunescu
Mi-am rănit buza de sus
într-un fir de iarbă verde
care se pregătea de sămânță.
Pierdem tot de Adrian Păunescu
Pierdem tot, în fiecare clipă,
Şi ne şi prefacem mai bogaţi,
Seceta la noi în sânge ţipă,
Ca o-mpuşcătură în Carpaţi,
Paznicul de far de Adrian Păunescu
Îmbătrânește paznicul de far
Și bezna în sprâncenele lui țipă,
Când el ne e mereu mai necesar
Și ni-i mai drag cu fiecare clipă.
Pe cont propriu de Adrian Păunescu
Într-o lume aflată permanent
sub stare de risc,
uităm adesea că există, totuși există,
și riscul pe cont propriu.
Pe steaua cu numele Paler de Adrian Păunescu
Prietene, dormi, ca e noapte
Si ai de batut drumuri lungi.
Spre steaua cu numele Paler,
Pe care voiai sa ajungi.
Pe Strada Eminescu se mai moare de Adrian Păunescu
Suntem așa cum ne-a făcut pământul
Și tot pământu-n tâmple ne apasă,
Pe Strada Eminescu bate vântul
Și-ntreabă nu știu ce, la el acasă.
Peisaj înapoi de Adrian Păunescu
Zorii vin de bunăvoie.
Câinii latră-n sus şi-n jos.
Soarele ia foc frumos,
Cal viclean în care Troie?