Hi, căluţ cu patru roate! Călăreţu-i rupt în coate, Are-n frunte un cucui, Dar ca dânsul altul nu-i! L-a trântit căluţu-n zloată.
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Filozofii şi plugarii de George Coşbuc
Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată,
Ca să facă p-o câmpie o plimbare-ndătinata.
Sfetnicii, nouă la număr, povesteau, şi fiecare
Înşira câte-o legendă, câte-un basm ori o întâmplare;
Craiul însă, dus pe gânduri, n-asculta vorbele lor,
Ci, tăcut, îşi păzea drumul călărind încetişor.
Sfetnicii, dacă văzură cum că craiul mereu tace
Îl lăsară-n draga voie, să gândească orice-i place,
Iară între ei se-ntinse ciorobor şi mare sfat:
Umbra de Adrian Păunescu
Eu umbra aceasta pe care
O semeni în sufletul meu,
Cu milă si tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu
Voi duce-o cu mine mereu.
Presimţire de Vasile Alecsandri
A Italiei libertate Va insufla o nouă viaţă Legioanelor uitate De la Dunărea măreaţă.
Decebal de Grigore Vieru
Decebal de Grigore Vieru
Din dacic neam faci parte,
Din neamul brav şi sfânt.
Ca Decebal, de moarte
Să nu te temi nicicând.
Romanţă de George Coşbuc
Negura nopţii doarme pe mal,
Ca răzbunarea unor blestemuri,
Reci sunt de crivăţ negrele vremuri,
Te voi cuprinde ca să nu tremuri,
Graiul neamului de George Coşbuc
Fie-a voastră-ntreagă ţară,
Şi de cereţi, vă mai dăm,
Numai daţi-ne voi graiul
Neamului şi se sculară
Să ne vremuiască traiul
Câţi duşmani aveam pe lume!
Graiul ni-l cereau anume,
Să-l lăsăm!
N. Bălcescu murind de Vasile Alecsandri
De pe plaiu-înstrăinării, Unde zac şi simt că mor De amarul desperării Şi de-al ţării mele dor,
Baba iarna intră-n sat, de Otilia Cazimir
Alergând, ca de năpastă, Au venit buluc pe coastă Doi băieţi Mai isteţi, Să dea veste
Lacul de Como de Vasile Alecsandri
În lacul de Como e unda senină Ca cerul albastru ivit printre nori. În juru-i se-ntinde un rai de grădină





