Sub o frunză de arţar, Stă la umbră un ţânţar, Sus, un avion subţire Zbârnâie ca un bondar.
Tag
Arăt: 1481 - 1490 din 3.129 REZULTATE
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Osman-paşa de George Coşbuc
Acum te cutremuri! Cunoşti
Că drumul ţi-e în marginea gropii.
Degeaba te-azvârli şi te-apropii
Cu vuiet şi tropot de oşti.
Să existe tot ce vrei de Constanţa Buzea
– Drac alb nu se poate?
Alb brotac nici atât?
Dar verde brotac
Brambura prin lac, există?
– Nu ştiu!
Ţara mea de Otilia Cazimir
Frumoasă mi-e ţara străveche, Întinsă pe munţi şi pe văi, Cu fete cu flori la ureche, Cu mândri şi ageri flăcăi!
Oltenii lui Tudor de George Coşbuc
Vine-un chiot dinspre munte,
Vine freamăt din păduri
Tudor domnul vine-n frunte,
Cu mulţimea de panduri!
Iar din Jiu, din apă sfântă,
Iese cântec vitejesc,
Şi cu glas de surle cântă
Tot poporul românesc.
Ştirbul lui Melinte de Constanţa Buzea
– Astăzi sunt şi trist, şi plâns,
Că dentistul, înainte
Să mănânc şi eu de prânz,
Mi-a extras, zâmbind, un dinte.
Toţi spun: „Ştirbul lui Melinte”
Eu nu-s ştirbul lui Melinte!
Trei răţuşte de Otilia Cazimir
Trei răţuşte joacă-n iarbă :– Baba-oarbă! Baba-oarbă! Zice raţa cea bătrână: – Staţi colea, mai la-ndemână,
O-ntâlnire de George Coşbuc
Când m-a văzut, dintre femei
S-a dezlipit deodată;
Când i-am vorbit, privirea ei
Zâmbea înviorată.
Dar a privit în ochii mei
Şi-a stat întunecată.
Tăcutul şi limbutul de Constanţa Buzea
Şi tăcutul, şi limbutul,
Scot merindea pe ştergar:
Pâine dulce, ouşoare,
Ceapă, brânză şi mărar.
Un cămin de păsărele de Otilia Cazimir
În pădure, la cămin ,Zarvă mare în pridvor. Unii pleacă, alţii vin De la treburile lor.