Nu voiu mormânt bogat,
Cântare și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din tinere ramuri.
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Rondelul ajungerii la cer de Alexandru Macedonski
In cer s-ajunge dintr-un salt,
S-au nu s-ajunge-n veci de veci…
Te-arunca-n el un cantec-nalt,
Rugăciunea de Grigore Alexandrescu
Al totului parinte, tu, a carui vointa
La lumi nenfiintate ai daruit fiinta,
Stapâne creator!
Cântec caragialesc de Mihai Eminescu
Era odat’ – abia-i un an
-Cînd Tit era puternic,
Și vău,vău, vău cel șarlatan
Era smerit, cucernic
Căci eterne sunt ale lumii toate de Mihai Eminescu
Marea singură lin se plînge-n durere,
Ea îşi spune de mult şi taina şi jalea-i
Vai! de o mie de evi se zbate şi-şi spune
Singurătatea.
Ion Prostul de Ion Luca Caragiale
Era pe vremea când purtau
Cocoanele niște turnuri
Ș-un malacof piramidal
Și alte multe umpluturi…
O stea în reci nămărginiri de Mihai Eminescu
O stea în reci nămărginiri
Au răsărit departe
Şi, tremurând, parcă s-a stins
Parc-a apus de moarte.
Rondelul cupei de Murano de Alexandru Macedonski
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o sustin.
E datatoare de extaze,
Cu ea-n onoarea ta inchin.
Te mai vazui o data de Grigore Alexandrescu
Te mai vazui o data, fiinta de iubire,
O înger ce slavesc!
Si ceasurile repezi, si scumpa ta zâmbire,
Cu suflet, cu viata sunt gata sa platesc.
Măriii-sale domnului Alexandru I de Grigore Alexandrescu
Timp dorit,zi de speranțe
Fiul al țarei,salutare!
Romania,investită
În veşminte de serbare,




