La margini te chem,
Să fugim undeva,
Că şi sufletul meu
E o mahala.
pentru copii
Literatura pentru copii în limba română este bogată și diversă, cuprinzând povești, basme, poezii și romane adresate diferitelor categorii de vârstă. Această literatură are o tradiție îndelungată în România și a fost influențată de numeroasele culturi care au coexistat pe teritoriul țării, precum și de literaturile străine traduse în limba română.
Printre cele mai cunoscute opere în limba română se numără basmele lui Ion Creangă, care au fost transmise din generație în generație, devenind povești clasice pentru copii. De asemenea, poeții Mihai Eminescu, George Coșbuc sau Grigore Vieru au scris poezii pentru copii, care au rămas în memoria colectivă.
În ultimii ani, aceasta a devenit din ce în ce mai bogată și mai diversă. În prezent, există o mulțime de autori români care scriu pentru copii, abordând subiecte precum prietenia, aventura, magia sau problemele sociale și familiale.
În plus, mulți autori străini sunt traduși în limba română și aduși la cunoștința publicului larg. Printre cei mai apreciați autori străini se numără Antoine de Saint-Exupéry, J.K. Rowling, Roald Dahl sau Michael Ende.
Literatura în limba română are un rol important în educația copiilor și în formarea lor ca indivizi. Această literatură îi învață pe copii valorile precum prietenia, curajul și respectul față de ceilalți și îi ajută să își dezvolte imaginația și creativitatea.
În concluzie, literatura pentru copii în limba română este o parte importantă a culturii române și a tradiției literare a țării. Ea cuprinde o varietate de genuri literare și abordează subiecte importante pentru dezvoltarea copiilor, precum prietenia, aventura, magia sau problemele sociale și familiale.
Amor cu struguri copți de Adrian Păunescu
Te mai iubesc și te mai frâng, femeie,
În taina de desfrâu a unei nopți,
Și mâna mea din cuie te descheie,
Și suntem vii și strugurii sunt copți.
Amăgire de Adrian Păunescu
Şi iar a venit primăvara,
Şi iar ne minţim că-i frumos,
Şi iar frunzele urcă scara,
Şi-i verde pământul pe jos.
Am visat mirosul tău de Adrian Păunescu
Am adormit în zborul peste hău,
Ca personajul reintrat în carte,
Ardea în jur un Univers de său,
Crucificat pe stelele deșarte.
Am nevoie de oameni de Adrian Păunescu
Am nevoie de oameni,
ei sunt răscumpărarea
singurătății mele de fond,
oameni la metereze,
Alfabet de Adrian Păunescu
Vai de-acei oameni
care condamnă
ca mistic
tot ceea ce nu înțeleg ei.
Albastru-ndoliat de Adrian Păunescu
În plină zi se face noapte
Şi ninge fără de motiv,
Albastrul lui Sabin Bălaşa
S-a-ndoliat definitiv.
Ai să te-nzăpezești la mânăstire de Adrian Păunescu
Dar ia aminte, marea mea iubire,
că ninge-atâta de rudimentar,
c-ai să te-nzăpezești la mânăstire
și n-o să ai soluții de ieșire
Adio, mamă patrie, adio! de Adrian Păunescu
Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o.
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
Adio, adică rămâi de Adrian Păunescu
Nu înseamnă da, iubire,
Când zic da, înseamnă nu,
Când zic tu, lovesc în mine,
Când zic eu, înseamnă tu.

