Bunicuţa-i supărată, Că de-un ceas întreg tot cată: Cată-ncolo, cată-ncoace, Ochelarii nu-s şi pace!
Tag
Arăt: 1061 - 1070 din 2.795 REZULTATE
pentru copii
Literatura pentru copii în limba română este bogată și diversă, cuprinzând povești, basme, poezii și romane adresate diferitelor categorii de vârstă. Această literatură are o tradiție îndelungată în România și a fost influențată de numeroasele culturi care au coexistat pe teritoriul țării, precum și de literaturile străine traduse în limba română.
Printre cele mai cunoscute opere în limba română se numără basmele lui Ion Creangă, care au fost transmise din generație în generație, devenind povești clasice pentru copii. De asemenea, poeții Mihai Eminescu, George Coșbuc sau Grigore Vieru au scris poezii pentru copii, care au rămas în memoria colectivă.
În ultimii ani, aceasta a devenit din ce în ce mai bogată și mai diversă. În prezent, există o mulțime de autori români care scriu pentru copii, abordând subiecte precum prietenia, aventura, magia sau problemele sociale și familiale.
În plus, mulți autori străini sunt traduși în limba română și aduși la cunoștința publicului larg. Printre cei mai apreciați autori străini se numără Antoine de Saint-Exupéry, J.K. Rowling, Roald Dahl sau Michael Ende.
Literatura în limba română are un rol important în educația copiilor și în formarea lor ca indivizi. Această literatură îi învață pe copii valorile precum prietenia, curajul și respectul față de ceilalți și îi ajută să își dezvolte imaginația și creativitatea.
În concluzie, literatura pentru copii în limba română este o parte importantă a culturii române și a tradiției literare a țării. Ea cuprinde o varietate de genuri literare și abordează subiecte importante pentru dezvoltarea copiilor, precum prietenia, aventura, magia sau problemele sociale și familiale.
Nuşa de George Coşbuc
– „Nuşa, dormi? N-auzi cum bat?
Vino şi-mi deschide uşa!”
– „Cine eşti?”, întreabă Nuşa.
– „Vladu sunt, al tău bărbat.”
– „Nu eşti Vladu. Ştiu eu bine.
Vladu până-n zori nu vine!”
Uite ştiuca, uite-i dinţii de Constanţa Buzea
– Balta-i plină ochi de peşti,
Uite ştiuca, uite-i dinţii!
Dar bibanii unde-s oare?
Sunt, desigur, la plimbare
Cu bunicii şi părinţii.
Vara de Otilia Cazimir
Apune soarele-n văpăi Şi înserarea, ca un val, Pe subt răchiţile din deal Se lasă-n linişte pe văi.
Nuntă în codru de George Coşbuc
Ce mai chiu şi chef prin ramuri
Se-ncinsese atunci!
Numai fraţi, şi veri, şi neamuri
De-ar fi fost umpleau o ţară!
Dar aşa, că s-adunară
Şi străini din lunci!
Un cățel dalmațian de Constanţa Buzea
– Spune, te rugăm frumos,
Tu eşti trist sau somnoros?
– Nu vă mai miraţi de mine
Că sunt câine cu buline.
Vine Ene pe la gene de Otilia Cazimir
Peste ochii de mărgică, Fată mică, Genele subţiri se ţes, Tot mai leneş, tot mai des.
Nunta Zamfirei de George Coşbuc
E lung pământul, ba e lat,
Dar ca Săgeată de bogat
Nici astăzi domn pe lume nu-i,
Şi-avea o fată, fata lui
Icoană-ntr-un altar s-o pui
La închinat.
Câinele şi măgarul de Grigore Alexandrescu
Cu urechea pleoştită, cu coada-ntre picioare,
Câinele, trist şi jalnic, mergea pe o cărare.
Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu
„Cât îmi sânt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!