Roşioară şi codată Umblă noaptea prin poiată, Şi la noi, şi la vecini, Ca să cumpere găini.
Tag
Arăt: 41 - 50 din 51 REZULTATE
Otilia Cazimir
Otilia Cazimir (1894-1967) a fost o importantă scriitoare și publicistă română din secolul al XX-lea. Ea s-a născut la București și și-a petrecut mare parte a vieții sale în capitala românească, fiind activă în viața culturală și literară a vremii sale.
Opera lui Cazimir cuprinde poezie, proză și publicistică. Ea a abordat subiecte precum iubirea, natura, viața cotidiană și problemele sociale și politice ale vremii sale. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără volumul de poezii „Flori de mucigai”, care a devenit un clasic al literaturii române, și romanul „În sat la noi”, care reflectă viața satului românesc.
Otilia Cazimir a fost și o publicistă activă, scriind pentru diverse publicații literare și politice. Ea a susținut cauze precum drepturile femeilor și ale copiilor, promovând egalitatea de gen și dreptul la educație. Ea a fost, de asemenea, un critic acerb al regimului politic și a pledat pentru libertatea presei și a opiniei publice.
Cazimir a fost, de asemenea, un mentor și o sursă de inspirație pentru numeroși scriitori și poeți români, fiind activă în comunitatea literară și culturală din București. Ea a fost o persoană puternică și independentă, luptând pentru valorile și drepturile în care credea.
În concluzie, Otilia Cazimir a fost o importantă scriitoare și publicistă română din secolul al XX-lea, cunoscută pentru poezia sa, proza și publicistică. Ea a abordat subiecte variate și a susținut cauze sociale și politice, precum drepturile femeilor și ale copiilor și libertatea presei și a opiniei publice. Cazimir a fost o sursă de inspirație pentru numeroși scriitori și poeți români și a luptat pentru valorile și drepturile în care credea.
Ce să fie? de Otilia Cazimir
Frunze n-are, Nu-i nici floare. În păduri şi pe ogor, Prin grădini şi-n deal la vie,
Călărețul de Otilia Cazimir
Hi, căluţ cu patru roate! Călăreţu-i rupt în coate, Are-n frunte un cucui, Dar ca dânsul altul nu-i! L-a trântit căluţu-n zloată.
Baba iarna intră-n sat, de Otilia Cazimir
Alergând, ca de năpastă, Au venit buluc pe coastă Doi băieţi Mai isteţi, Să dea veste
Greu la deal şi greu la vale de Otilia Cazimir
Încărcat c-un sac de caş, Un măgar urca pe coastă Să se ducă la oraş
În ploaie de Otilia Cazimir
În gara asta nimeni nu coboară, Şi plouă-adânc, pe câmp, pe gară… Un tânăr cu manta de cauciuc
Înserare de Otilia Cazimir
Un deal cosit… Şi pe şoseaua prinsă De coasta lui, un car dispare-n fund. Şi sună drumul ca o dobă-ntinsă
Iulie de Otilia Cazimir
De după dealuri arse şi trudite, Înalţă creste albe nori de plumb. S-adună-n iarbă umbre încâlcite
La drum de Otilia Cazimir
Moş Crăciun, la urcuş , S-a pornit cu sacu-n spate. Drumu-i rău, şi-i lunecuş, Lung se uită îndărăt,
La iepuri de Otilia Cazimir
M-am rugat de tata-mare Să mă ia la vânatoare. Cu căciula pe-o ureche, Cu ciubote de voinic