Bismarqueuri de falsă marcă,
Mie-mi pare cum că, parcă
De iubirea nemţărimei
Nici un rău nu vă înţarcă.
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (1850-1889) este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind recunoscut pentru lirismul său profund, simbolismul și estetica sa înaltă. El s-a născut la Botoșani și și-a petrecut mare parte a vieții sale la Iași și București.
Opera literară a lui Eminescu cuprinde poezie, proză și publicistică. În poezia sa, el a abordat teme precum iubirea, natura, religia și istoria, utilizând imagini puternice, simboluri și metafore. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără „Luceafărul„, „Mai am un singur dor”, „Doina” sau „Scrisoarea III„, „Somnoroase pasarele„. Eminescu este apreciat pentru lirismul său profund, sensibilitatea și capacitatea de a evoca imagini și sentimente puternice.
În proza sa, Eminescu a creat povești și nuvele care reflectau viața și obiceiurile poporului român. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Sărmanul Dionis„, „Geniu pustiu”, „Cezara” sau „La capătul lumii”. În publicistică, Eminescu a abordat subiecte precum politică, istorie și cultură, scriind articole pentru diverse publicații.
Eminescu a fost un critic acerb al regimului politic și al elitei culturale și politice a vremii sale. El a susținut cauza națională a românilor și a pledat pentru o cultură românească autentică, bazată pe tradiții și valori naționale.
Opera lui Mihai Eminescu a avut un impact important în dezvoltarea literaturii și culturii române. El a creat un stil literar unic, care a influențat generații întregi de scriitori români și a rămas o sursă de inspirație pentru literatura română contemporană. Eminescu este considerat un simbol al culturii și valorilor naționale românești, fiind unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii universale.
În concluzie, Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, cunoscut pentru lirismul său profund, simbolismul și estetica sa înaltă. Opera sa literară, care cuprinde poezie, proză și publicistică, reflectă tradițiile și valorile culturii române și abordează teme precum iubirea, natura, religia și istoria. Eminescu a influențat dezvoltarea literaturii și culturii române și a rămas un simbol important al culturii și valorilor naționale românești.
Serenadă (după Victor Hugo) de Mihai Eminescu
Când tu dormi lină, pură
Sub ochiul meu umbros,
Suflarea ta murmură
Cuvânt armonios,
Când… de Mihai Eminescu
Când luna prin nouri pe lume veghează,
Când fiece undă se-mbracă c-o rază,
Când cântă al somnului ginii nătângi
Tu tremuri și plângi.
Și răsună printre papuri de Mihai Eminescu
Și răsună printre papuri
Glasu-i dulce trăgănând
Și pe fața-i mișcătoare
Fața lumii legănând.
Când priveşti oglinda mărei de Mihai Eminescu
Când privești oglinda mărei,
Vezi în ea
Țărmuri verzi și cerul sărei,
Nor și stea.
Singurătate de Mihai Eminescu
Cu perdelele lăsate,
Şed la masa mea de brad,
Focul pâlpâie în sobă,
Iară eu pe gânduri cad.
Asupra operelor nouă a unui autor cunoscut de Mihai Eminescu
Pişcată-ţi este mâna ta de streche,
De mişti în veci condeiul pe hârtie,
Dureaz-un şir sau fabrică o mie,
Cuvinte nouă-or fi, dar plagă veche.
Sonet III de Mihai Eminescu
Când însuşi glasul gândurilor tace,
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii –
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?
Către Mercur (după Horațiu) de Mihai Eminescu
O, Mercur, a cărui poveți deprins-au
Amphion, urnind după cântecu-i pietre,
Și tu liră, care-n cald avânt din șapte
Coarde suna-vei
Împărat şi proletar de Mihai Eminescu
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,