Nu-i dor și nici durere în tihna ce te doare,
Ci-n ceasul ăsta parcă tot gândul ți se pare
Că se topește-n greul unei adânci tăceri,
literatura
Literatura română este una dintre cele mai vechi și mai bogate literaturi ale Europei de Est. Ea cuprinde o varietate de genuri literare, cum ar fi poezia, proza, teatrul, publicistica sau literatura științifică.
Istoria literaturii române începe în Evul Mediu, odată cu apariția primelor cronici și poezii scrise în limba română. O etapă importantă în dezvoltarea literaturii române este Renașterea culturală a secolului al XIX-lea, când au apărut scriitori precum Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau George Coșbuc. Această perioadă a fost marcată de o intensă activitate literară și o preocupare pentru valorile naționale.
În secolul al XX-lea, literatura română s-a dezvoltat și a devenit mai diversificată, reflectând schimbările sociale, politice și culturale din România. Perioada interbelică a adus o efervescență culturală fără precedent, iar scriitorii precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Lucian Blaga sau Mircea Eliade au creat opere semnificative în diverse genuri literare.
În perioada comunistă, literatura română a fost supusă unor restricții severe, iar mulți scriitori au fost cenzurați sau persecutați pentru opiniile lor politice. Cu toate acestea, literatura română a continuat să se dezvolte, iar în anii ’80 și ’90 au apărut scriitori precum Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana sau Norman Manea, care au abordat subiecte sensibile și au riscat să sfideze regimul comunist.
În prezent, literatura română este una dintre cele mai vibrante și dinamice din Europa de Est. Ea reflectă diversitatea culturală și lingvistică a României și a minorităților sale etnice, precum și preocupările sociale, politice și culturale ale societății române contemporane. Scriitorii contemporani precum Herta Müller, Mircea Cărtărescu, Florin Lăzărescu sau Filip Florian sunt cunoscuți în întreaga lume pentru operele lor semnificative și pentru capacitatea lor de a aborda subiecte actuale într-un mod creativ și provocator.
În concluzie, literatura română este una dintre cele mai importante și mai bogate literaturi din Europa de Est, cu o istorie lungă și o varietate de genuri literare. Ea reflectă tradițiile și valorile culturii române, precum și schimbările sociale, politice și culturale din istoria recentă a României. Literatura română continuă să se dezvolte și să influențeze cultura și societatea română, precum și să inspire și să influențeze scriitori din întreaga lume.
Noiemvrie de Elena Farago
În lâncedul soare de-amiază, grădina Își zvânta din brazde noroiul, și cum Nu-i nimeni să-i cate răcoarea acum, Dar zborul de cioare îi…
Nădejdii de Elena Farago
Tu, care vii purtând pe umeri
Ulciorul plin,
Tu, care vii
Să-nviorezi atâtea păsări
Ce mor de sete prin pustii,
Lumini de amurg de Elena Farago
Lumini de-amurg, maiestre beteli
Ce se ivesc, furis, prin stor,
Si cresc si curg, unite-n pilc luminator,
Sau se-ntretaie,
Iubeşte-mi mâinile de Elena Farago
Iubeşte-mi mâinile
Şi ochii
Şi iartă-le dac-au fost clipe
În care n-au ştiut să-ţi spună,
În care n-au putut să-ţi dea
Furnica de Elena Farago
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.
– Încotro fugi surioară?
– Ia, mă duc şi eu la moară
Fără cuvinte de Elena Farago
Si nu-i stiuta soapta a gandului – ci cand
Stapan se-nalta dorul tacerilor din minte,
E-un cantec ce nu-si are nici nume, nici cuvinte
Era o fântână de Elena Farago
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Ca toate şoselele lumii.
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Era o fântână cu ciutura grea.
Din scrisoarea unei bătrâne de Elena Farago
O, lasă-ţi obiceiul de-a răscoli în scrum
Prilejuri de durere în biata cale-a vieţii,
Ci scaldă-ţi ochii limpezi în roua dimineţii,
Şi nu-ntreba ţărâna de urmele din drum.
Despărțire de Elena Farago
În mohorâta dimineaţă
Mijesc luminile ca-n fum,
Şi parcă dincolo de drum
S-a isprăvit cu orice viaţă,

