Pe antice monumente am văzut ades sculptate
Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate
literatura
Literatura română este una dintre cele mai vechi și mai bogate literaturi ale Europei de Est. Ea cuprinde o varietate de genuri literare, cum ar fi poezia, proza, teatrul, publicistica sau literatura științifică.
Istoria literaturii române începe în Evul Mediu, odată cu apariția primelor cronici și poezii scrise în limba română. O etapă importantă în dezvoltarea literaturii române este Renașterea culturală a secolului al XIX-lea, când au apărut scriitori precum Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau George Coșbuc. Această perioadă a fost marcată de o intensă activitate literară și o preocupare pentru valorile naționale.
În secolul al XX-lea, literatura română s-a dezvoltat și a devenit mai diversificată, reflectând schimbările sociale, politice și culturale din România. Perioada interbelică a adus o efervescență culturală fără precedent, iar scriitorii precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Lucian Blaga sau Mircea Eliade au creat opere semnificative în diverse genuri literare.
În perioada comunistă, literatura română a fost supusă unor restricții severe, iar mulți scriitori au fost cenzurați sau persecutați pentru opiniile lor politice. Cu toate acestea, literatura română a continuat să se dezvolte, iar în anii ’80 și ’90 au apărut scriitori precum Mircea Cărtărescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana sau Norman Manea, care au abordat subiecte sensibile și au riscat să sfideze regimul comunist.
În prezent, literatura română este una dintre cele mai vibrante și dinamice din Europa de Est. Ea reflectă diversitatea culturală și lingvistică a României și a minorităților sale etnice, precum și preocupările sociale, politice și culturale ale societății române contemporane. Scriitorii contemporani precum Herta Müller, Mircea Cărtărescu, Florin Lăzărescu sau Filip Florian sunt cunoscuți în întreaga lume pentru operele lor semnificative și pentru capacitatea lor de a aborda subiecte actuale într-un mod creativ și provocator.
În concluzie, literatura română este una dintre cele mai importante și mai bogate literaturi din Europa de Est, cu o istorie lungă și o varietate de genuri literare. Ea reflectă tradițiile și valorile culturii române, precum și schimbările sociale, politice și culturale din istoria recentă a României. Literatura română continuă să se dezvolte și să influențeze cultura și societatea română, precum și să inspire și să influențeze scriitori din întreaga lume.
Către Mercur (după Horațiu) de Mihai Eminescu
O, Mercur, a cărui poveți deprins-au
Amphion, urnind după cântecu-i pietre,
Și tu liră, care-n cald avânt din șapte
Coarde suna-vei
Împărat şi proletar de Mihai Eminescu
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Sonet I de Mihai Eminescu
Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.
Rondelul Mării Japoneze de Alexandru Macedonski
Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de colori
În verdea flacără de soare
De lângă ţărmii ninşi de flori.
Cântic haiducesc de Vasile Alecsandri
Iarna vine, vara trece
Și pădurea s-au rărit!
Ziua-i viscol, noaptea-i rece,
Gerul vieții a sosit!
Un preot cuviios de Grigore Alexandrescu
Odată spovedea
Un crai religios,
Şi astfel îi vorbea:
“Ajută, domnul meu,
Către Bullatius, după Horaţiu de Mihai Eminescu
Cum ți se pare, Bullațiu, Chio, falnicul Lesbos,
Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Cresus?
Smyrna ori Colophon? Mai mari, mai mici decât faima?
Eu număr, ah!, plângând de Mihai Eminescu
Eu număr, ah!, plângând:
Al nopții miez sună
Al despărțirii ceas
Adânc vibră.
Sonet II de Mihai Eminescu
Sunt ani la mijloc şi-ncă mulţi vor trece
Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm,
Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm,
Minune cu ochi mari şi mână rece.




