Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăiri.
Ion Creanga
Ion Creangă a fost un scriitor român, cunoscut în special pentru operele sale literare destinate copiilor, dar și pentru satirizarea vieții satului moldovenesc. S-a născut în satul Humulești, județul Neamț, în anul 1837, într-o familie săracă de țărani.
A învățat singur să citească și să scrie, iar ulterior a studiat la școlile din Târgu Neamț și Piatra Neamț. A lucrat ca învățător, dascăl la biserică și cântăreț de biserici, iar mai târziu a devenit gazetar și redactor.
Este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii române, datorită operei sale remarcabile, care a devenit parte integrantă a culturii naționale. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt „Amintiri din copilărie”, „Povestea poveștilor”, „Punguța cu doi bani”, „Ivan Turbinca”, „Dănilă Prepeleac” și multe altele.
Stilul său de scriere este caracterizat de umorul și satira fină, care a făcut ca operele sale să fie apreciate atât de copii, cât și de adulți. Ion Creangă a murit în anul 1889, lăsând în urmă o moștenire literară valoroasă și o influență puternică asupra literaturii românești.
Ion Creangă a fost, de asemenea, un luptător pasionat pentru drepturile și libertatea țăranilor și un apărător al limbii române. De-a lungul vieții sale, a militat pentru emanciparea țăranilor și a luptat împotriva corupției și a abuzurilor din societatea românească a vremii sale. De asemenea, a încurajat utilizarea limbii române în locul limbii slavone, care era utilizată în mod tradițional în documentele oficiale și în cultură.
În prezent, Ion Creangă este considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii române și este foarte apreciat pentru abilitatea sa de a captura în cuvinte viața satului moldovenesc și umorul său caracteristic. Operele sale sunt încă citite și iubite de publicul de toate vârstele din România și din întreaga lume.
Soacra cu trei nurori de Ion Creangă
O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi multe păsări alcătuiau gospodăria babei.
Punguţa cu doi bani de Ion Creangă
Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul.
Prostia omenească de Ion Creangă
A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti.
Noi nu suntem de pe când poveştile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci şi nouă de ocă de fer la un picior şi tot i se părea că-i uşor.
Povestea unui om leneş de Ion Creangă
Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora.
Povestea porcului de Ion Creangă
Cică erau odată o babă şi un moşneag: moşneagul de-o sută de ani, şi baba de nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii.
Povestea lui Stan-Păţitul de Ion Creangă
Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Şi flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată şi mamă şi fără nici o rudă care să-l ocrotească şi să-l ajute.
Şi, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la uşile oamenilor, de unde până unde s-a oploşit de la o vreme într-un sat mare şi frumos.
Popa Duhu de Ion Creangă
Cine-a întâlnit vrodată în calea sa un popă, îmbrăcat cu straie sărăcuţe, scurt la stat, smolit la faţă, cu capul pleş, mergând cu pas rar, încet şi gânditor, răspunzând îndesat „sluga dumitale” cui nu-l trecea cu vederea.
Păcală de Ion Creangă
Un negustor, umblând prin mai multe sate şi oraşe, ca să cumpere grâu, păpuşoi şi altele, într-o zi ajunse la un pod şi când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Păcală.
Moş Nichifor Coţcariul de Ion Creangă
Moş Nichifor nu-i o închipuire din poveşti, ci e un om ca toţi oamenii; el a fost odată, când a fost, trăitor din mahalaua Ţuţuenii din Târgul Neamţului, dinspre satul Vânătorii Neamţului.