A fost odată un împărat, şi-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful.
Ioan Slavici
Ioan Slavici (1848-1925) este unul dintre cei mai importanți scriitori români din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. El s-a născut într-un sat din Transilvania și a urmat studii de drept la Universitatea din Viena.
Opera literară a lui Ioan Slavici este bogată și variată, cuprinzând proză, dramaturgie și publicistică. În proza sa, Slavici s-a concentrat asupra descrierii vieții rurale și a condiției țăranilor, abordând teme precum justiția, corupția, răzbunarea și iubirea. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără romanele „Mara” și „Popa Tanda”, nuvelele „Moara cu noroc”, „Armașul bălan”, „Scormon” sau „Pădureanca”.
În teatrul său, Slavici a abordat teme politice și sociale, precum corupția în politică sau condiția țăranilor și muncitorilor. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără „Uz de abateri”, „Moșul”, „Păcat” sau „Fata babei și fata moșului”.
Ioan Slavici a fost și un jurnalist prolific, contribuind la numeroase publicații literare și politice. El a fost fondatorul și redactorul revistei „Dreptatea”, care a promovat reformele sociale și politice în România.
În plus, Ioan Slavici a fost un om politic activ, luptând pentru reforme democratice în România și fiind membru al Parlamentului României în anii 1899-1900 și 1911-1912.
Opera lui Ioan Slavici a avut un impact important în dezvoltarea literaturii și culturii române. El a fost un pionier al realismului literar în România și a abordat teme sociale și politice sensibile, contribuind la conștientizarea problemelor societății românești. Slavici a fost, de asemenea, un model pentru generațiile ulterioare de scriitori români.
În concluzie, Ioan Slavici este unul dintre cei mai importanți scriitori și jurnaliști români din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Opera sa literară bogată și variată, care cuprinde proză, dramaturgie și publicistică, este o reflecție a tradițiilor și valorilor culturii române. Slavici a fost un om politic activ și un pionier al realismului literar în România, contribuind la dezvoltarea societății românești într-o perioadă importantă din istoria țării.
Păcală în satul lui de Ioan Slavici
I se urâse şi lui Păcală să tot umble răzleţ prin lume, aşa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora şi să râdă de prostia oamenilor.
Limir-Împărat de Ioan Slavici
A fost ce-a fost… a fost odată o văduvă care avea o fată, Lia, şi văduva era săracă de nu mai ştia cum să-şi înnoade zdrenţele, iar Lia, fata ei, se făcuse harnică de creşteau flori pe unde-i călca piciorul şi da muguri lemnul uscat când ea punea mâna pe el.
Ileana cea şireată de Ioan Slavici
A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie şi mai frumoasă, iar cea mai tânără, Ileana, atâta de frumoasă încât şi Sfântul Soare se oprea în cale ca s-o vadă şi să se desfăteze de frumuseţea ei.
Floriţa din codru de Ioan Slavici
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de ţară, pe unde umblă şi trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâşmă, la crâşma aceea era o crâşmăriţă; crâşmăriţa avea o fată, şi pe fată o chema Floriţa. Fata asta nu era însă fiica crâşmăriţei, şi crâşmăriţă nu era mama fetei: fata era fată fără părinţi, şi crâşmăriţă maică de suflet a fetei…
Boierul şi Păcală de Ioan Slavici
Odată, Păcală stătea la marginea unei păduri. Deodată vede o trăsură venind spre el. Repede se scoală, ia un trunchi mare de copac, şi-l ridică drept în sus. În trăsură era boierul, cucoana şi vizitiul, care mâna caii. Boierul, văzând pe Păcală, spuse vizitiului să oprească trăsura:
Doi feţi cu stea în frunte, Ioan Slavici
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, şi în lumea asta era un păcurar bătrân şi o păcurăriţă, care aveau trei fete: Ana, Stana şi Lăptiţa. – Doi feţi cu stea în frunte, Ioan Slavici