Nenorocita privighitoare
Cânta-n pădure a ei durere,
Natura-ntreagă da ascultare,
Tot împrejuru-i era tăcere.
Tag
Arăt: 71 - 80 din 98 REZULTATE
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (1810-1885) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți români din secolul al XIX-lea. El s-a născut într-o familie de boieri din Muntenia și a studiat la Liceul Sfântul Sava din București și la Universitatea din Berlin.
Opera sa literară este bogată și diversă, cuprinzând poezie, proză, teatru și traduceri. În poezia sa, Grigore Alexandrescu s-a inspirat din tradiția lirică populară, abordând teme precum iubirea, natura, istoria și moralitatea. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără „Balada”, „Doina”, „Pădurea”, „Decebal la Roma” sau „Mihai la Câmpulung”.
În proza sa, Alexandrescu s-a remarcat prin realismul și umorul său, creând personaje memorabile și descriind cu măiestrie viața cotidiană. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără romanul „Vlaicu Vodă” și nuvelele „Păcală”, „Bădăranii” sau „Ghiață cu bani”.
Grigore Alexandrescu a fost și un traducător talentat, traducând opere ale unor autori importanți precum Shakespeare, Goethe sau Schiller în limba română.
În plus, Grigore Alexandrescu a fost și un om politic activ, luptând pentru independența și modernizarea României. El a fost membru al Adunării Naționale din 1866 și a luptat pentru reforma școlară și modernizarea infrastructurii din țară.
Opera lui Alexandrescu a avut un impact important în dezvoltarea literaturii și culturii române. El a fost un pionier al realismului literar și al tradiționalismului în poezie, și a contribuit la dezvoltarea teatrului românesc prin crearea unor personaje populare și umoristice.
În concluzie, Grigore Alexandrescu este unul dintre cei mai importanți poeți și scriitori români din secolul al XIX-lea. Opera sa literară bogată și diversă, care cuprinde poezie, proză, teatru și traduceri, este o reflecție a tradițiilor și valorilor culturii române. Grigore Alexandrescu a fost un om politic activ și a luptat pentru modernizarea României, contribuind la dezvoltarea societății românești într-o perioadă importantă din istoria țării.
Privighetoarea în colivie de Grigore Alexandrescu
O cântăreaţă privighetoare,
De mică prinsă, stă la închisoare,
Şi colivia i-era locaş.
Pisica sălbatică şi tigrul de Grigore Alexandrescu
Un cotoi sau pisică,
Din două nu ştiu care,
Nici mare, nici prea mică,
Dar foarte mâncătoare,
Papagalul şi celelalte păsări de Grigore Alexandrescu
Lăsând a sa colivie,
În pădure vru să vie
Papagalu-a se plimba;
Şi îndată ce ajunse
Să judece el se puse
Oglindele de Grigore Alexandrescu
Am citit altădată, nu mai ştiu în ce carte,
Că într-o ţară mare, de aici nu departe,
Plăcuta frumuseţe trecea de urâciune:
Nebunia şi amorul de Grigore Alexandrescu
În nişte fabule un poet scrie
Că Nebunia şi pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o câmpie,
În primăvara vieţii lor.
Mierla şi bufniţa de Grigore Alexandrescu
Într-o pădure deasă, de cetăţi depărtată,
Mierla se-ntâlni seara cu bufniţa umflată.
„Prietenă – îi zise – ţi-aş face o-ntrebare,
Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare.
Mielul murind de Grigore Alexandrescu
Fiu al unui berbece care de mult murise,
Un miel se bolnăvise,
Muşcând din întâmplare
O-nveninată floare
Lupul moralist de Grigore Alexandrescu
V-am spus, cum şi se pare, de nu îţi fi uitat,
Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat.
Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui
Lișeța, Rața și Gâsca de Grigore Alexandrescu
Spun că-n vara trecută o lişeţă ş-o raţă,
Ai lebedei de baltă consilieri privaţi,
Supt preşedinţa gâştei s-au strâns de dimineaţă