La curte la Stefan-Vodă
S-au strâns boierii la vorbă;
Stau închişi, se sfătuiesc:
Ostaşii la uşi păzesc.
Crez, vreun bine nu gătesc,
Tag
Arăt: 51 - 60 din 98 REZULTATE
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (1810-1885) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți români din secolul al XIX-lea. El s-a născut într-o familie de boieri din Muntenia și a studiat la Liceul Sfântul Sava din București și la Universitatea din Berlin.
Opera sa literară este bogată și diversă, cuprinzând poezie, proză, teatru și traduceri. În poezia sa, Grigore Alexandrescu s-a inspirat din tradiția lirică populară, abordând teme precum iubirea, natura, istoria și moralitatea. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără „Balada”, „Doina”, „Pădurea”, „Decebal la Roma” sau „Mihai la Câmpulung”.
În proza sa, Alexandrescu s-a remarcat prin realismul și umorul său, creând personaje memorabile și descriind cu măiestrie viața cotidiană. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără romanul „Vlaicu Vodă” și nuvelele „Păcală”, „Bădăranii” sau „Ghiață cu bani”.
Grigore Alexandrescu a fost și un traducător talentat, traducând opere ale unor autori importanți precum Shakespeare, Goethe sau Schiller în limba română.
În plus, Grigore Alexandrescu a fost și un om politic activ, luptând pentru independența și modernizarea României. El a fost membru al Adunării Naționale din 1866 și a luptat pentru reforma școlară și modernizarea infrastructurii din țară.
Opera lui Alexandrescu a avut un impact important în dezvoltarea literaturii și culturii române. El a fost un pionier al realismului literar și al tradiționalismului în poezie, și a contribuit la dezvoltarea teatrului românesc prin crearea unor personaje populare și umoristice.
În concluzie, Grigore Alexandrescu este unul dintre cei mai importanți poeți și scriitori români din secolul al XIX-lea. Opera sa literară bogată și diversă, care cuprinde poezie, proză, teatru și traduceri, este o reflecție a tradițiilor și valorilor culturii române. Grigore Alexandrescu a fost un om politic activ și a luptat pentru modernizarea României, contribuind la dezvoltarea societății românești într-o perioadă importantă din istoria țării.
Buchetul de Grigore Alexandrescu
Dorită odată era a lui soartă,
Pe când altă mâna de el îngrijea;
Dar astăzi se stinge, zâmbirea-i e moartă
Doamnei P.S.G de Grigore Alexandrescu
Si vesela si juna te-am cunoscut odata:
Cu acelasi defecte acum iar te gasesc;
Pe sotul ce te-asteapta in tara departata,
Candela de Grigore Alexandrescu
Tăcerea e adânca şi noaptea-ntunecoasă;
Norii ascund vederea înaltelor tării,
Ş-a stelelor de aur mulțime luminoasă
Ce smălțuiau seninul cereştilor câmpii.
Dlui*** de Grigore Alexandrescu
M-am silit totdeauna sa-mi dobândesc bun nume,
Si prin purtari cinstite sa ma cinstesc în lume,
Anul 1840 de Grigore Alexandrescu
Să stapânim durerea care pe om supune;
Să aşteptăm în pace al soartei ajutor;
Căci cine ştie oare, şi cine îmi va spune
Când o să guşti pacea de Grigore Alexandrescu
Când dar o să guşti pacea, o inimă mâhnită?
Când dar o să-nceteze amarul tău suspin?
Viața ta e luptă, grozavă, nemblânzită,
Iubirea veşnic chin.
Aşteptarea de Grigore Alexandrescu
Acesta este ceasul… sau cel puţin soseşte,
Dar ea unde să fie? De ce nu se iveşte?
Minuturi fericite sunt oare de pierdut?
Barca de Grigore Alexandrescu
Pășește lin, o barcă, pe unda adormită!
Respectă al naturii repaos trecător;
Inima mea de zgomot cu totul obosită
Adio, la Târgoviște de Grigore Alexandrescu
Culcat pe-aste ruine, sub care adâncită
E gloria străbună şi umbra de eroi,
În liniste, tăcere, văd lumea adormită