Un câine, de pe neam dulău,
Prielnic, credincios către stăpânul său,
Odată au văzut
Pe vechiul cunoscut,
Juju, căţel tărcat
fabule
Fabulele sunt o formă de literatură care a fost utilizată timp de secole pentru a transmite valori morale și sociale prin intermediul poveștilor cu animale. Acestea sunt adesea considerate o formă de literatură pentru copii, dar în realitate, ele sunt adecvate pentru toate vârstele și pot fi apreciate de toată lumea.
Cele mai cunoscute fabule sunt cele ale lui Esop, care au fost scrise în Grecia Antică și au fost transmise oral pentru multe generații. Acestea au fost ulterior scrise și publicate într-o carte și au fost traduse în mai multe limbi. Alte fabule populare includ cele ale lui La Fontaine și ale lui Krylov.
Fabulele sunt scrise într-un stil simplu și direct și au o morala clară. Ele folosesc animale pentru a ilustra caracteristici umane și pentru a aduce valori și învățăminte importante în moduri distractive și interesante. Acestea sunt o modalitate excelentă de a încuraja copiii să învețe valorile morale, cum ar fi onestitatea, respectul, curajul și prietenia.
De asemenea, fabulele sunt adesea utilizate în cadrul educației formale și informale pentru a îmbunătăți abilitățile de lectură și scriere. Ele pot fi utilizate în activități de lectură în clasă sau acasă și pot fi adaptate pentru a fi utilizate în diferite contexte.
În plus, fabulele pot fi utilizate ca sursă de inspirație pentru creația de alte opere literare, precum povești, romane sau poezii. Ele au o influență semnificativă asupra literaturii și culturii în general, iar mesajele lor pot fi aplicate în multe aspecte ale vieții de zi cu zi.
În concluzie, fabulele sunt o formă de literatură importantă și valoroasă, care oferă o gamă largă de beneficii pentru cititori de toate vârstele. Acestea sunt o modalitate excelentă de a transmite valori morale și sociale prin intermediul poveștilor cu animale și pot fi utilizate într-o varietate de contexte educaționale și culturale.
Cheltuitorul şi rândunica de Alecu Donici
Un tânăr foarte bun, dar prea cheltuitor,
Luând în stăpânire
O bună moştenire,
În vreme de un an, rămase pe uşor,
Şi tot ce mai avea acum era o blană,
Carele cu oale de Alecu Donici
O tabără de care mergea la târg cu oale
A unui neguţător.
El însuşi cu-ngrijire le conducea în cale,
Sperând de Moşi s-adune folos însemnător;
Capra şi iada de Alecu Donici
Ţăranul între vitişoare
Avea şi o căpriţă.
El o numea leliţă,
Îi da adese tăricioare.
Calul şi măgarul de Alecu Donici
Păstorul unor oi, pe lângă turma sa
Avea un cal şi un măgar.
Din întâmplare el găseşte o harşa,
Cusută tot în fir şi în mărgăritar.
Calul şi călăreţul de Alecu Donici
Un vrednic călăreţ
Avea un cal prea blând şi bine învăţat;
Iar singur el semeţ
Şi despre cal încredinţat,
Câinele lătrând de Alecu Donici
Am, am instinct de câine:
Să latru până mâine;
Vroi să răspund menirii de câine credincios.
Cei buni pe lângă mine pot trece-n bună pace.
Broasca şi zeul de Alecu Donici
Bre-che-che-chex! coax! coax!
Căci fără apă am rămas! –
Aşa striga o broască, ce de cu primăvară
Din valea cea slotoasă, pe deal s-a fost retras,
Şi într-o scursură trăia ca pe Parnas.
Bondarul mizantrop de Alecu Donici
– Merge iute, zău nu-i şagă,
Spre pieire, lumea-ntreagă.
Merge, merge, se tot duce,
Spre pieire au pornit…
Braminul de Alecu Donici
Eu v-am spus odată, că omul când greşeşte
Adeseori pe altul se dezvinovăţeşte;
Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat,
Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat.