Nu-i dor și nici durere în tihna ce te doare,
Ci-n ceasul ăsta parcă tot gândul ți se pare
Că se topește-n greul unei adânci tăceri,
Tag
Arăt: 11 - 20 din 50 REZULTATE
Elena Farago
Elena Farago a fost o importantă actriță română, născută la 13 august 1926, la București. Ea a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, iar după absolvirea facultății, a devenit membră a Teatrului Bulandra din București.
Elena Farago a avut o carieră de succes în teatru și film, jucând în numeroase producții de referință din România. Ea a fost, de asemenea, una dintre cele mai importante actrițe ale generației sale, cunoscută pentru talentul ei, grația și rafinamentul artistic.
Printre cele mai cunoscute roluri ale Elenei Farago se numără interpretarea lui Margareta din „Faust” de Goethe, rolul principal din „Doamna cu camelii” de Alexandre Dumas și interpretarea Reginei Ana din „Richard al III-lea” de Shakespeare. De asemenea, ea a jucat în mai multe filme și seriale TV, precum „Nunta de piatră”, „Pe aripile vântului” și „Să mori rănit din dragoste de viață”.
Prestația Elenei Farago în rolul Margaretei din „Faust” a fost apreciată de criticii de teatru și de publicul larg, fiind considerată una dintre cele mai remarcabile interpretări din teatrul românesc.
În afara carierei sale artistice, Elena Farago a fost, de asemenea, un simbol al eleganței și al frumuseții feminine în România. Ea a fost recunoscută pentru stilul său de îmbrăcăminte și pentru frumusețea ei naturală.
Elena Farago a primit mai multe premii și distincții pentru contribuția ei la teatru și film, inclusiv Premiul de Excelență al Uniunii Teatrale din România și Ordinul Meritul Cultural.
Astăzi, Elena Farago este încă considerată una dintre cele mai importante actrițe din istoria teatrului românesc. Contribuția sa la dezvoltarea artei teatrale din România a rămas o sursă de inspirație pentru tinerii actori și actrițe.
Noiemvrie de Elena Farago
În lâncedul soare de-amiază, grădina Își zvânta din brazde noroiul, și cum Nu-i nimeni să-i cate răcoarea acum, Dar zborul de cioare îi…
Nădejdii de Elena Farago
Tu, care vii purtând pe umeri
Ulciorul plin,
Tu, care vii
Să-nviorezi atâtea păsări
Ce mor de sete prin pustii,
Lumini de amurg de Elena Farago
Lumini de-amurg, maiestre beteli
Ce se ivesc, furis, prin stor,
Si cresc si curg, unite-n pilc luminator,
Sau se-ntretaie,
Iubeşte-mi mâinile de Elena Farago
Iubeşte-mi mâinile
Şi ochii
Şi iartă-le dac-au fost clipe
În care n-au ştiut să-ţi spună,
În care n-au putut să-ţi dea
Furnica de Elena Farago
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.
– Încotro fugi surioară?
– Ia, mă duc şi eu la moară
Fără cuvinte de Elena Farago
Si nu-i stiuta soapta a gandului – ci cand
Stapan se-nalta dorul tacerilor din minte,
E-un cantec ce nu-si are nici nume, nici cuvinte
Era o fântână de Elena Farago
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Ca toate şoselele lumii.
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Era o fântână cu ciutura grea.
Din scrisoarea unei bătrâne de Elena Farago
O, lasă-ţi obiceiul de-a răscoli în scrum
Prilejuri de durere în biata cale-a vieţii,
Ci scaldă-ţi ochii limpezi în roua dimineţii,
Şi nu-ntreba ţărâna de urmele din drum.
Despărțire de Elena Farago
În mohorâta dimineaţă
Mijesc luminile ca-n fum,
Şi parcă dincolo de drum
S-a isprăvit cu orice viaţă,