Mai e vreme de colinde,
Se mai poate, se mai poate,
Dacă sufletul rămâne
Cel mai mare dintre toate.
Dar colinda din colinde,
Poveștile și poeziile pentru copii sunt o modalitate excelentă de a-i ajuta pe cei mici să se dezvolte și să se distreze în același timp. Acestea sunt disponibile într-o varietate de stiluri și teme și sunt concepute pentru a ajuta copiii să învețe, să se bucure și să descopere lumea înconjurătoare.
Poveștile pentru copii sunt adesea create într-un mod simplu și plin de imaginație, cu personaje care îi inspiră și îi motivează pe copii să găsească soluții pentru probleme și să-și dezvolte creativitatea. Aceste povești pot fi citite într-o mulțime de locuri, de la biblioteci până la internet, unde există o gamă largă de resurse pentru copii și părinți.
Poeziile sunt o altă formă populară de divertisment educațional. Ele sunt concepute pentru a fi accesibile și ușor de înțeles, cu rime și ritmuri plăcute pentru copii. Poeziile pentru copii pot fi folosite în multe moduri, inclusiv în cadrul activităților școlare, la joacă sau înainte de culcare.
Acestea oferă o gamă largă de beneficii, inclusiv îmbunătățirea abilităților de comunicare, dezvoltarea creativității și a imaginației, precum și îmbunătățirea abilităților de lectură și scriere. În plus, acestea pot ajuta la dezvoltarea empatiei, a înțelegerii lumii și a valorilor pozitive.
Poveștile și poeziile sunt, de asemenea, o modalitate excelentă de a crea o legătură emoțională între copii și părinți, prin împărtășirea acestor experiențe. Acestea pot ajuta la dezvoltarea relațiilor interpersonale și pot oferi ocazia de a petrece timp de calitate împreună.
În concluzie, poveștile și poeziile sunt o resursă valoroasă pentru dezvoltarea și educația copiilor. Acestea pot fi accesate în multe moduri, de la cărți și biblioteci, la internet și alte resurse online. Cu un conținut variat și o gamă largă de beneficii, poveștile și poeziile pentru copii sunt o modalitate distractivă și educativă de a-i ajuta pe cei mici să crească și să învețe.
Mai e vreme de colinde,
Se mai poate, se mai poate,
Dacă sufletul rămâne
Cel mai mare dintre toate.
Dar colinda din colinde,
Dulce, galbenă lumină
Cum şi eu bălaie-eram,
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam…
Aş muşca-o, dar mă doare,
Tot ceea ce nu este zadarnic
e condamnat să devină plicticos.
Nu e toamna cum esti tu,
vara mea de suflet, nu,
pe pamant,
vara decazu.
Daca padurea ne condamna
Sunt condamnat la viață fără tine
Și vremea pentru gânduri e destulă,
Când va veni călăul în celulă
Mă voi narcotiza că-i încă bine.
Poemul acesta îl scriu într-o noapte,
Puțin după ziua de treizeci de ani,
E-un scrâșnet, un plânset, un geamăt de șoapte,
Căci e pentru voi, fii curați de tărani!
Mi-a fost așa de dor de must de struguri,
de-un must făcut încet de tatăl meu
la ora când tomnaticele pluguri
prin brazde ară hurducând din greu.
Aș lua un corn, un corn tăcut,
Și m-aș sui pe-un vârf de munte,
Să vreau să cânt, să-l pun să cânte
Durerea că te-am cunoscut.
Eu cred
că un om liber
e mai puternic
decât un om înarmat.
Aşa îi ştiu de când eram copil,
În podul casei gângurind întruna,
Mâncând din palma omului umil
Și anunţând, prin picoteală, luna.