Veveriţa din revistă
Sună nasul în batistă.
Se va duce la spital,
La un doctor papagal.
Constanţa Buzea
Constanţa Buzea a fost o importantă poetă şi prozatoare română, născută la Ploieşti în anul 1923. Ea a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti şi a început să publice poezii încă de la o vârstă fragedă.
Opera literară a Constanţei Buzea a fost influenţată de diferite curente literare, precum simbolismul şi modernismul, dar şi de tradiţiile populare româneşti. Ea a publicat o serie de volume de poezii, printre care se numără „Poezii”, „În joc de culori”, „Inima în versuri” şi „Lumea e mare”.
În plus faţă de poezie, Constanţa Buzea a scris şi proză, inclusiv nuvele, romane şi eseuri. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără „Sărutul păsării de aur”, „Cei trei negustori” şi „Flori pentru oameni”.
Lucrările Constanţei Buzea sunt caracterizate de un stil poetic intens, încărcat de simbolism şi metafore, precum şi de o sensibilitate profundă faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de emoţiile şi sentimentele umane.
În ciuda faptului că a fost o poetă şi prozatoare apreciată de critici şi de publicul larg, Constanţa Buzea a fost, de asemenea, o victimă a cenzurii comuniste. Multe dintre poeziile sale au fost interzise, iar ea a fost nevoită să îşi publice lucrările sub pseudonimul „Maria Ardeleanu”.
Cu toate acestea, contribuţia Constanţei Buzea la literatura română este de necontestat. Opera sa literară rămâne un exemplu de sensibilitate şi profunzime, iar poeziile sale au ajuns să fie considerate unele dintre cele mai importante şi influente din literatura română.
Astăzi, Constanţa Buzea este considerată o figură importantă a literaturii române şi este cunoscută atât pentru creaţiile sale literare, cât şi pentru activitatea sa didactică şi de cercetare. Lucrările sale rămân un exemplu de frumuseţe şi profunzime, iar poezia ei continuă să inspire şi să încânte cititorii din întreaga lume.
Vântul are păr tăiat de Constanţa Buzea
Vântul ăsta e băiat?
N-are şapcă, n-are barbă?
Vrei să-l tragi puţin de păr,
Şi, când colo, rupi o iarbă.
Vântul are păr tăiat?
Nu te trag de mânecă de Constanţa Buzea
– Ce te-ncrunţi
Cu patru frunţi?
Vino pe la mine, că
Fac gogoşi duminică!
Ce te-ncrunţi la mine, că
Nu te trag de mânecă!
Vânătoare de balene de Constanţa Buzea
Milioane, bilioane
În vreo două-trei oceane
Printre valuri vin alene
Trilioane de balene.
Un prieten bufnicior de Constanţa Buzea
Pe muteşte, pe furiş
Strecurat în bătătură,
Hoţul vine, hoţul fură.
O fi şarpe? O fi vidră?
O fi vulpe rătăcită?
O fi, cine ştie ce?
Merge ca un şoarece.
Polul sud și polul nord de Constanţa Buzea
Fără glume şi poveşti,
Polul Sud şi Polul Nord
Ştii să le deosebeşti?
Ţine minte, nordul are
Urşi polari şi vulpi polare.
Să desenăm de Constanţa Buzea
În oraş,
O căsuţă cu etaj.
În căsuţă, un dulap.
În dulap, ca să scap,
Desenez doar un ciorap.
Pisicot şi vrăbiuţa de Constanţa Buzea
Vrăbiuţa de la mare
Se bronza pe aripioare.
Mai tăcut decât un peşte,
Pisicotul o pândeşte.
O pândeşte de sub floare
Mustăcind din mustăcioare.
Piticii din pădure de Constanţa Buzea
Piticii din pădure
Au case în ciuperci,
Mănâncă fragi şi mure
Şi-ncalecă pe melci.
Poveste de Constanţa Buzea
În cerul norilor de ceaţă
Am mâzgălit şi eu un nor,
Pe care l-a-nghiţit o raţă
Zburând către Ecuator.