Spre tine vin, când spun că vin acasă,
Deşi mereu mă risipesc pe drum,
Ce caldă e întoarcerea, acum,
Şi bornele şoselelor m-apasă.
clasici
Clasicii literaturii române sunt considerați a fi cei mai importanți scriitori din istoria literaturii române. Aceștia au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea literaturii, la promovarea culturii și la definirea identității naționale. Printre aceștia se numără Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Caragiale, Eliade și mulți alții.
Mihai Eminescu este considerat cel mai mare poet român. Opera sa literară este caracterizată de o profunzime filozofică, de o expresivitate puternică și de o mare sensibilitate. Poeziile sale celebre, precum „Luceafărul”, „Scrisoarea I” și „Mai am un singur dor”, au avut un impact profund asupra culturii și literaturii române.
Ion Creangă este un alt scriitor important, cunoscut pentru lucrarea sa „Amintiri din copilărie”. Această carte prezintă amintirile sale din copilărie, cu descrieri vii și detaliate ale vieții în mediul rural din Moldova.
Mihail Sadoveanu a fost un scriitor prolific, cunoscut pentru operele sale literare, precum „Frații Jderi”, „Creanga de aur” și multe altele. El a primit mai multe premii și distincții pentru contribuția sa la literatura română.
Ion Luca Caragiale este un dramaturg și un prozator important din literatura română. Lucrările sale, precum „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida față cu reacțiunea” și multe altele, sunt caracterizate de umorul satiric și de critica socială.
Mircea Eliade este unul dintre cei mai importanți scriitori și filosofi ai secolului XX, cunoscut pentru lucrările sale despre religie, filosofie și mitologie. El a avut o influență semnificativă asupra gândirii filosofice și culturale din România și din întreaga lume.
În concluzie, clasicii literaturii române sunt considerați a fi una dintre cele mai importante bogății culturale ale țării. Operele lor literare au avut un impact semnificativ asupra literaturii și culturii române, dar și asupra culturii și literaturii europene. Acești scriitori sunt adesea studiați în școli și universități și sunt recunoscuți la nivel internațional pentru contribuția lor la literatură.
De-a Copilăria de Adrian Păunescu
Când dulci colinde cad
Simţim nevoia vie
De-o casă, de un brad
Şi de copilărie.
De dragoste, de primăvară de Adrian Păunescu
Vine primăvara iarăşi peste noi,
Vine de departe, vine de aproape,
Oameni de zăpadă pleacă înapoi,
Înapoi în lacrimi, înapoi în ape.
De dragoste de Adrian Păunescu
Acest cadavru este fostul Noe,
Care-a salvat idei, orgolii, specii,
Pe Noe jur acum, pentru toți vecii,
Că pentru a iubi eu nu cer voie.
De ce? de Adrian Păunescu
De ce vreți voi
ascensoare
care numai să urce?
De ce nu puneţi şi pe râs impozit de Adrian Păunescu
De ce nu puneţi şi pe râs impozit
Şi birul progresiv pe sărăcie?
De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?
Impozitaţi şi vântul ce adie!
Dator cu viața de Adrian Păunescu
Poetul e dator mereu cu-o viață,
Mereu al sieși, deci al tuturor,
Eu, dacă sunt poet, nu stâlp de gheață,
Cu tot ce am și pot, vă sunt dator.
Dacă tu ai dispărea de Adrian Păunescu
Dacă tu ai dispărea
Într-o noapte oarecare,
Dulcea mea, amara mea,
Aş pleca nebun pe mare.
Dă, Doamne, iarnă de Adrian Păunescu
Împarte, Doamne, cu mine durerea
Din lacrima care te strigă,
Şi dă-mi alinarea,
Şi dă-mi mângâierea,
Cuvintele din urmă de Adrian Păunescu
A mai rămas un fir aşa subţire,
Că nici să mă agăţ de el nu pot,
Ce pot să vă mai spun, la despărţire,
Decât să vă salut, şi-atâta tot?

