Leul nu băga în samă cât de puţin pe ţânţar,
Deci s-a mâniat ţânţarul, nemaiputând suferi,
Hotărî să-i dea răzbel măcar de ar şi pieri;
clasici
Clasicii literaturii române sunt considerați a fi cei mai importanți scriitori din istoria literaturii române. Aceștia au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea literaturii, la promovarea culturii și la definirea identității naționale. Printre aceștia se numără Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Caragiale, Eliade și mulți alții.
Mihai Eminescu este considerat cel mai mare poet român. Opera sa literară este caracterizată de o profunzime filozofică, de o expresivitate puternică și de o mare sensibilitate. Poeziile sale celebre, precum „Luceafărul”, „Scrisoarea I” și „Mai am un singur dor”, au avut un impact profund asupra culturii și literaturii române.
Ion Creangă este un alt scriitor important, cunoscut pentru lucrarea sa „Amintiri din copilărie”. Această carte prezintă amintirile sale din copilărie, cu descrieri vii și detaliate ale vieții în mediul rural din Moldova.
Mihail Sadoveanu a fost un scriitor prolific, cunoscut pentru operele sale literare, precum „Frații Jderi”, „Creanga de aur” și multe altele. El a primit mai multe premii și distincții pentru contribuția sa la literatura română.
Ion Luca Caragiale este un dramaturg și un prozator important din literatura română. Lucrările sale, precum „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida față cu reacțiunea” și multe altele, sunt caracterizate de umorul satiric și de critica socială.
Mircea Eliade este unul dintre cei mai importanți scriitori și filosofi ai secolului XX, cunoscut pentru lucrările sale despre religie, filosofie și mitologie. El a avut o influență semnificativă asupra gândirii filosofice și culturale din România și din întreaga lume.
În concluzie, clasicii literaturii române sunt considerați a fi una dintre cele mai importante bogății culturale ale țării. Operele lor literare au avut un impact semnificativ asupra literaturii și culturii române, dar și asupra culturii și literaturii europene. Acești scriitori sunt adesea studiați în școli și universități și sunt recunoscuți la nivel internațional pentru contribuția lor la literatură.
Leul la vânat de Ivan Krâlov
Fiind megieşi din întâmplare,
Leul, vulpea, lupul şi un câine,
S-au alcătuit toţi între sine
Să meargă la vânătoare.
Gâștele de Ivan Krâlov
Un ţăran la târg ducând,
De dinapoi c-o prăjină,
De gâşte un cârd,
Nu pot şti din ce pricină,
Făr’ cea mai mică cruţare.
Frunzele și rădăcina de Ivan Krâlov
Într-o zi de primăvară, frumoasă şi seninată,
Frunzele verzi a pădurii, umbrind o costişă toată,
Au început cu zefirii într-acest chip să şoptească
Drumeții și câinii de Ivan Krâlov
Doi prieteni sara la un loc mergea,
Şi de-a lor interesuri între ei vorbea,
Şi iată, deodată…
Domnia elefantului de Ivan Krâlov
Acel mare şi puternic,
Măcar cât de bun să fie, nemândru şi răbdător,
Însă fiind făr’ de minte eu nu-l socotesc de vrednic
Un prieten bufnicior de Constanţa Buzea
Pe muteşte, pe furiş
Strecurat în bătătură,
Hoţul vine, hoţul fură.
O fi şarpe? O fi vidră?
O fi vulpe rătăcită?
O fi, cine ştie ce?
Merge ca un şoarece.
Polul sud și polul nord de Constanţa Buzea
Fără glume şi poveşti,
Polul Sud şi Polul Nord
Ştii să le deosebeşti?
Ţine minte, nordul are
Urşi polari şi vulpi polare.
Paşa Hassan de George Coşbuc
Pe vodă-l zăreşte călare trecând
Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea păgână.
Căci vodă o împarte, cărare făcând,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,
Oştirea română.
Ciuma dobitoacelor de Ivan Krâlov
La o grea boală de vite leul au şi hotărât
Ca să adune la sfat fiarele şi dobitoace,
Care, neavând ce face,



