Când eu treceam cântând pe vale,
Cântând si surâzând,
Adeseori mi-iesea în cale
Un chip ceresc si blând.
Tag
Arăt: 101 - 110 din 123 REZULTATE
Alexandru Macedonski
Alexandru Macedonski este unul dintre cei mai cunoscuți poeți români, considerat unul dintre reprezentanții cei mai importanți ai simbolismului românesc. Născut la 14 martie 1854 la Craiova, Macedonski a fost un om extrem de talentat și cu o educație vastă, studiind la Paris și Roma, printre alte locuri.
Opera sa literară a fost influențată de mai multe curente, inclusiv de simbolism, decadentism și modernism. El a fost unul dintre primii poeți români care a încorporat idei noi și inovatoare în poezia sa, incluzând imagini suprarealiste, metafore extravagante și un limbaj poetic nou și neobișnuit.
Macedonski a publicat prima sa carte de poezie, intitulată „Prima verba”, în 1872, iar de-a lungul carierei sale literare a publicat o serie de volume de poezie, proză și teatru. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Excelsior”, „Noaptea de decemvrie”, „Poema rondelurilor” și „Leul deșertului”.
În afara operei sale literare, Macedonski a fost, de asemenea, cunoscut ca un critic literar important, publicând articole despre literatură și artă în diferite publicații. El a avut, de asemenea, o influență semnificativă în dezvoltarea teatrului modern românesc.
În ciuda faptului că a fost unul dintre cei mai talentați și mai importanți poeți români, Macedonski a fost, de asemenea, un om controversat și adesea criticat pentru atitudinea sa neobișnuită și adesea excentrică. El a avut o personalitate puternică și a fost adesea implicat în conflicte cu alți membri ai comunității literare.
Cu toate acestea, contribuția sa la literatura română a fost de necontestat și opera sa literară rămâne una dintre cele mai importante și influente din istoria literaturii române.
Cântec de renaștere de Alexandru Macedonski
A muri, — este prea lesne:
Dreptu-acesta l-avem toţi,
Însă toţi, n-au drept la viaţă:
Ce e greu, — e a trăi!
Avatar de Alexandru Macedonski
Domnea în Roma August, – era sub cer de mai, –
Îmi cântă-n suflet anul, – zvoniseră dezastre,
Dar Tibrul printre dealuri curgea ca printr-un rai,
Asupra primului meu volum de Alexandru Macedonski
Privind la bietul meu album
Legat frumos când stă pe masă,
Melancolia mă apasă:
El e bagajul meu de drum.
Aripi de Alexandru Macedonski
Prin a vieţii mare poate, mintea mea o rătăcesc,
Şi de bunăvoie singur cu speranţe m-amăgesc,
Îmi creez năluci de aur, întâmplări nepomenite,
Apolog de Alexandru Macedonski
Semănătorul printre brazde lăsa sămânţa lui să cadă
Ş-o parte i-o lua furtuna şi paserilor o da-n pradă,
Alea jacta est de Alexandru Macedonski
Dorinţe îndrăzneţe
Din visuri de juneţe
Ce mintea-mi conţinu,
Din voi mai este vruna
Albaspină de Alexandru Macedonski
Creştea un stuf de albaspină
Ce înflorea voios la soare,
Umbrind o cruce în ruină
Pe valea Grecii răpitoare!
Acşam dovalar de Alexandru Macedonski
În Kars, sub cer cu fund de aur,
Pe când e soarele-n apus,
Încolăcit ca un balaur
Pe după deal aproape dus;
Acorduri sfărâmate de Alexandru Macedonski
Ca marea de-năsprită îmi este întristarea;
Nemăsurate-adâncuri conţine tot ca marea,
Şi n-a pătruns vreodată un ochi în fundul lor!