Sunt semne de iarnă pe aer, pe ape
la munte probabil a nins,
îmbracă-te, Carmen, şi vino aproape,
păstrează cenuşa incendiului stins.
Tag
Arăt: 521 - 530 din 635 REZULTATE
Adrian Paunescu
Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai importanți poeți, scriitori și politicieni români ai secolului al XX-lea. Născut la data de 20 iulie 1943 în satul Copăceni din județul Dolj, Păunescu a crescut într-o familie de intelectuali și a descoperit pasiunea pentru poezie încă de la o vârstă fragedă.
De-a lungul vieții sale, Păunescu a scris o serie de poezii și romane celebre, care au rămas în istoria literaturii române. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără „Lacrimile mamei”, „Cântec pentru mama”, „Omul care își scrie singur portretul”, „Inutil ieșind din oraș” și multe altele.
Pe lângă activitatea sa literară, Adrian Păunescu a fost și un important om politic în România, ocupând mai multe poziții de conducere în cadrul Partidului Comunist Român și al Partidului Socialist al Muncii. El a fost, de asemenea, un activist cultural și social, promovând valorile tradiționale românești și luptând împotriva influențelor occidentale.
În anii ’90, Păunescu a intrat în conflict cu noile autorități politice din România și a devenit un critic vocal al tranzitiei spre democrație în țară. El a fost, de asemenea, un critic al guvernului și al politicii economice adoptate de România în perioada de tranziție.
În ciuda criticilor și controversei care au însoțit activitatea sa politică, Adrian Păunescu a rămas unul dintre cei mai iubiți și respectați poeți ai României, iar opera sa literară a continuat să inspire și să încânte generații întregi de cititori. În anul 2010, la șapte luni după moartea sa, a fost inaugurat în Piața Universității din București un monument dedicat lui Adrian Păunescu, care reprezintă o imagine stilizată a lui Păunescu ținând în mână un microfon. Monumentul a fost ridicat în semn de recunoștință pentru contribuția sa la literatura și cultura română.
Eroina eşti tu de Adrian Păunescu
Eroina ești tu de Adrian Păunescu elogiază curajul și puterea femeii, subliniind rolul ei esențial și sacrificial în viață și societate.
Prea târziu, la Paris de Adrian Păunescu
Prea târziu am ajuns la Paris, prea bătrân,
n-am avut nici noroc, nici chemări, nici curaj,
unde sunt, mă trezesc doritor să rămân
şi, cu grele picioare, m-ating de pavaj.
Făt-Frumos de Adrian Păunescu
Făt-Frumos de Adrian Păunescu reinterpretează mitul eroului legendar, subliniind curajul, noblețea și idealurile înalte într-o lume contemporană.
Poetul şi patria de Adrian Păunescu
Poetul n-are voie să trădeze
şi nici să facă glume despre Neam,
el simte totul, de la Rău la Ram,
născut ca lacrima de metereze.
Fănuş Neagu la 61 de ani de Adrian Păunescu
Fănuș Neagu la 61 de ani de Adrian Păunescu celebrează viața și opera scriitorului Fănuș Neagu, subliniind contribuțiile sale literare și înțelepciunea acumulată de-a lungul anilor.
Poetul de Adrian Păunescu
Aş sta, aşa cu faţa-n sus,
Lovit pieziş de vreme
Şi-ncet ca un izvor supus
Ţi-aş murmura poeme.
Făcătorii de case de Adrian Păunescu
Făcătorii de case de Adrian Păunescu elogiază munca și dedicarea constructorilor, subliniind importanța efortului lor în clădirea unui viitor stabil și sigur.
Pluton de Adrian Păunescu
Aştept primăvara:
vreau să fiu dus de un pluton suav
la primul zid şi împuşcat cu muguri
şi când voi muri să-mi înflorească toate rănile,
să vină toate albinele la rănile mele
şi să mă transporte pe aripi
către tărâmul de polen unde merită să ajung
cu flori cu tot, cu tristeţe cu tot,
cu primăvară cu tot,
acum şi-n veacul vecilor.
Fachir valah de Adrian Păunescu
Fachir valah de Adrian Păunescu evocă imaginea unui fachir român, subliniind puterea spirituală și abilitatea de a îndura suferințele pentru a atinge iluminarea.