Eu recunosc că am făcut greşeala
De a slăvi prea mult conducătorul
Făcându-i ode şi-ndemnând chiar sala (să cânte):
Partidul, Ceauşescu şi Poporul.
Adrian Paunescu
Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai importanți poeți, scriitori și politicieni români ai secolului al XX-lea. Născut la data de 20 iulie 1943 în satul Copăceni din județul Dolj, Păunescu a crescut într-o familie de intelectuali și a descoperit pasiunea pentru poezie încă de la o vârstă fragedă.
De-a lungul vieții sale, Păunescu a scris o serie de poezii și romane celebre, care au rămas în istoria literaturii române. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără „Lacrimile mamei”, „Cântec pentru mama”, „Omul care își scrie singur portretul”, „Inutil ieșind din oraș” și multe altele.
Pe lângă activitatea sa literară, Adrian Păunescu a fost și un important om politic în România, ocupând mai multe poziții de conducere în cadrul Partidului Comunist Român și al Partidului Socialist al Muncii. El a fost, de asemenea, un activist cultural și social, promovând valorile tradiționale românești și luptând împotriva influențelor occidentale.
În anii ’90, Păunescu a intrat în conflict cu noile autorități politice din România și a devenit un critic vocal al tranzitiei spre democrație în țară. El a fost, de asemenea, un critic al guvernului și al politicii economice adoptate de România în perioada de tranziție.
În ciuda criticilor și controversei care au însoțit activitatea sa politică, Adrian Păunescu a rămas unul dintre cei mai iubiți și respectați poeți ai României, iar opera sa literară a continuat să inspire și să încânte generații întregi de cititori. În anul 2010, la șapte luni după moartea sa, a fost inaugurat în Piața Universității din București un monument dedicat lui Adrian Păunescu, care reprezintă o imagine stilizată a lui Păunescu ținând în mână un microfon. Monumentul a fost ridicat în semn de recunoștință pentru contribuția sa la literatura și cultura română.
Dreptul la întrebare de Adrian Păunescu
Mesajul poeziei Dreptul la întrebare de Adrian Păunescu subliniază importanța libertății de exprimare și a căutării adevărului, evidențiind nevoia de a pune întrebări și de a gândi critic.
Scenariu de referinţă de Adrian Păunescu
Din clipa în care pe lume
o mamă pe noi ne-a născut,
ca într-un proiect fără milă,
urmăm un traseu cunoscut.
Dragoste în fân de Adrian Păunescu
Să mergem amândoi la strâns de fân
Şi soarele să ne lucească-n coasă,
Din când în când în urmă să-ţi rămân
Ca să te văd aprinsă şi frumoasă.
Sânt radical de Adrian Păunescu
Sânt radical
mai precis
sânt pentru păstrarea
unui just raport
între minciună şi adevăr,
între eroi şi eroi,
între plus şi minus,
sânt radical,
mai precis,
Dor de Cluj de Adrian Păunescu
Dor de Cluj de Adrian Păunescu exprimă nostalgia și afecțiunea pentru orașul Cluj, subliniind legătura profundă cu locul natal.
Dor de Bacovia de Adrian Păunescu
Acum, când cade toamna pe pământ,
Ca un coşmar al unei boli ciudate,
Acum să trecem prin acele sate,
În care merele în meri mai sânt.
Sara pe deal de Adrian Păunescu
Iese amurg dintr-o bătaie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
păsări adorm dacă amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirşie, ninge.
Sacrificiu de Adrian Păunescu
În toată existenţa omenească
nu a existat zidire durabilă
dacă în ea nu a fost zidită o femeie.
Dor de Bacovia de Adrian Păunescu
Dor de Bacovia de Adrian Păunescu exprimă admirația și nostalgia pentru opera lui Bacovia, subliniind influența și impactul său poetic.