Dacă-am să te chem
Dă-mi măcar un semn
Fie şi-un blestem
Din partea ta.
Tag
Arăt: 481 - 490 din 635 REZULTATE
Adrian Paunescu
Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai importanți poeți, scriitori și politicieni români ai secolului al XX-lea. Născut la data de 20 iulie 1943 în satul Copăceni din județul Dolj, Păunescu a crescut într-o familie de intelectuali și a descoperit pasiunea pentru poezie încă de la o vârstă fragedă.
De-a lungul vieții sale, Păunescu a scris o serie de poezii și romane celebre, care au rămas în istoria literaturii române. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără „Lacrimile mamei”, „Cântec pentru mama”, „Omul care își scrie singur portretul”, „Inutil ieșind din oraș” și multe altele.
Pe lângă activitatea sa literară, Adrian Păunescu a fost și un important om politic în România, ocupând mai multe poziții de conducere în cadrul Partidului Comunist Român și al Partidului Socialist al Muncii. El a fost, de asemenea, un activist cultural și social, promovând valorile tradiționale românești și luptând împotriva influențelor occidentale.
În anii ’90, Păunescu a intrat în conflict cu noile autorități politice din România și a devenit un critic vocal al tranzitiei spre democrație în țară. El a fost, de asemenea, un critic al guvernului și al politicii economice adoptate de România în perioada de tranziție.
În ciuda criticilor și controversei care au însoțit activitatea sa politică, Adrian Păunescu a rămas unul dintre cei mai iubiți și respectați poeți ai României, iar opera sa literară a continuat să inspire și să încânte generații întregi de cititori. În anul 2010, la șapte luni după moartea sa, a fost inaugurat în Piața Universității din București un monument dedicat lui Adrian Păunescu, care reprezintă o imagine stilizată a lui Păunescu ținând în mână un microfon. Monumentul a fost ridicat în semn de recunoștință pentru contribuția sa la literatura și cultura română.
Creier aprins de Adrian Păunescu
Cuvinte vechi se retrezesc în mine
ca armăturile-ntr-un adăpost,
în creier port copilul care-am fost,
mi-e panică şi cald şi-apoi mi-e bine.
Singuri şi toţi de Adrian Păunescu
Sfârşim mizeria, începem criza,
Puteam trăi şi noi cum se cuvine,
Şi omenirii-ntregi nu-i este bine,
Petrodolari plătesc pe Mona Lisa.
Coşmar învins de Adrian Păunescu
Mesajul poeziei Coșmar învins de Adrian Păunescu reflectă lupta și triumful asupra fricilor și dificultăților, subliniind puterea de a depăși obstacolele și de a găsi speranță.
Siciliana de Adrian Păunescu
Pe urmă
când iarna
de tot
va cădea,
cu inima ta
lângă inima mea
vom asculta
şi
vom reasculta
Siciliana
de
Nottara.
Coşmar cu o planetă de noroi de Adrian Păunescu
Mesajul poeziei Coșmar cu o planetă de noroi de Adrian Păunescu reflectă deziluzia și suferința, subliniind lupta cu realitățile dure și speranța de izbăvire.
Scrisoare pentru răni de Adrian Păunescu
Scrisoarea mea e de ulei femeie,
ulei din candele, ulei din câni,
ţi-o scriu ca să ţi mai treacă întristarea
ţi-o pun pe amintire şi pe răni.
Coş fără flori de Adrian Păunescu
Mesajul poeziei Coș fără flori de Adrian Păunescu reflectă absența frumuseții și tristețea goliciunii, subliniind lipsa și dorul de lucruri prețioase.
Scrisoare fără adresă de Adrian Păunescu
Cui să trimit această tristă scrisoare
pe care o scriu liniştit şi fără speranţă
rezămând hârtia ei
de tot oraşul,
Dumnezeul salvării de Adrian Păunescu
Mesajul poeziei Dumnezeul salvării de Adrian Păunescu explorează căutarea speranței și mântuirii, subliniind puterea credinței și a protecției divine în momentele de cumpănă.