Un fapt divers interesant despre poezia „Atotștiutoarele” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din volumul „La curțile dorului” (1937). Acest volum reprezintă o colecție importantă de poezii în care Blaga explorează teme precum spiritualitatea, mitologia și relația omului cu divinitatea și cu universul înconjurător. „Atotștiutoarele” este o poezie în care Blaga se adresează divinității și reflectează asupra puterii cunoașterii și a înțelepciunii divine.
Ascultă tu un cuvânt, ascultă ce bănuiesc
despre lucruri. Cât țin hotarele
ele ne-ncearcă, ne împresoară, ne iscodesc.
Suntem împrejmuiți de atotștiutoarele.
Ne sunt acoperite viața și patima.
Lucrurile însă, ele ne știu. Ia aminte:
drumul ne știe secretele ținte,
vântul cunoaște cât de sărată e lacrima.
Prin suferinți, dintr-un loc într-altul, prin arderi
ne purtăm îndoielnică firea.
Noi ne cunoaștem doar dorul, aleanul.
Lucrurile ne ghicesc împlinirea.
Înaintarăm – până-n zăpezi, prin amară
vreme, și încă nu știm să iubim.
Dar apa, dar apa în care de sus
de pe pod ne-oglindim, o știe de astă-vară.
Rezumat extins la poezia Atotștiutoarele de Lucian Blaga
Poezia „Atotștiutoarele” de Lucian Blaga este o creație poetică profundă care explorează tema cunoașterii divine și a conexiunii omului cu divinitatea și cu misterul universului. Această poezie face parte din volumul „La curțile dorului” (1937) și se distinge prin profunzimea tematică și filozofică.
Poezia începe cu adresarea către „Atotștiutoarele,” o formă de adresare divină care sugerează cunoașterea și înțelegerea divine. Blaga încearcă să pătrundă în misterul cunoașterii absolute și să exploreze înțelepciunea divină.
Versurile dezvăluie că omul, în căutarea lui pentru înțelegere și cunoaștere, își ridică privirea către cer și către stele, încercând să găsească răspunsuri la întrebările sale profunde. El își exprimă dorința de a atinge înțelepciunea și cunoașterea pe care le presupune existența divinității.
Blaga folosește imagini naturale și cosmice pentru a sublinia conexiunea dintre om și univers, suggerând că misterul cunoașterii se desfășoară în întregul cosmos. În această căutare, poetul se simte ca un călător al cunoașterii, în căutarea adevărului suprem.
Poezia sugerează că cunoașterea divină este ceva ce omul poate aspira să atingă, dar care rămâne într-o mare măsură inaccesibilă. Cu toate acestea, căutarea și aspirația pentru înțelegere rămân centrale în existența umană.
Stilul poetic al lui Blaga este profund și contemplativ, cu un limbaj bogat în simboluri și metafore. El creează o atmosferă de reverie și introspecție, invitând cititorul să reflecteze asupra căutării spirituale și a căutării înțelepciunii divine.
În concluzie, „Atotștiutoarele” de Lucian Blaga este o poezie care explorează aspirația umană către înțelegerea divină și conexiunea dintre om și univers. Este o lucrare profundă și filozofică care invită la meditație asupra căutării cunoașterii absolute și a misterului existenței.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
