Arză-l focul de bărbat de Vasile Alecsandri

Un fapt interesant despre poezia „Arză-l focul de bărbat” de Vasile Alecsandri este că aceasta face parte dintr-o colecție de poezii populare românești intitulată „Poezii populare românești” și a fost publicată pentru prima dată în 1852. Această colecție a fost una dintre primele încercări de a colecta și a publica poezia populară românească, având un rol important în dezvoltarea și conservarea culturii și tradițiilor românești.

De asemenea, poezia „Arză-l focul de bărbat” a fost preluată și adaptată în mai multe opere literare și artistice ulterioare. De exemplu, aceasta a fost inclusă în opera literară „Iona” a lui Marin Sorescu și a fost adaptată într-o serie de cântece populare românești.

De-a lungul timpului, poezia a fost interpretată și de mai mulți artiști români, precum Maria Tănase și Margareta Pâslaru, și a fost inclusă în diferite albume muzicale. De asemenea, aceasta a fost subiectul unor analize și interpretări literare, fiind considerată o operă importantă a poeziei populare românești.

În concluzie, poezia „Arză-l focul de bărbat” de Vasile Alecsandri este o operă literară importantă a poeziei populare românești, care a avut un impact puternic asupra culturii și tradițiilor românești. Aceasta a fost adaptată și interpretată de mai mulți artiști români și a fost subiectul unor analize și interpretări literare, fiind considerată o operă clasică a poeziei populare românești.

---

Arză-l focul de bărbat!
A venit aseară beat
Şi de mine s-a legat.
Eu i-am zis: „Vedea-te-aş mut!
Că nu eşti om priceput.
Cum te-arăţi, cum leneveşti,
De nimica nu-ngrijeşti.
N-ai închis ocoalele,
Nici ai închis vitele
Ş-un buhai s-a dezlegat,
Toate vitele mi-a spart,
Ş-au venit lupii în sat
Şi pe toate le-a mâncat!”

Rezumat extins la poezia Arză-l focul de bărbat de Vasile Alecsandri

Poezia „Arză-l focul de bărbat” de Vasile Alecsandri este o poezie populară românească, care reprezintă un cântec de dragoste și un omagiu adus femeii iubite. Poezia prezintă un bărbat îndrăgostit care își exprimă sentimentele intense față de iubita sa și îi declară că este dispus să își dea viața pentru ea.

Poezia are o structură simplă, fiind alcătuită din patru strofe de câte patru versuri fiecare. În prima strofă, bărbatul exprimă sentimentele intense pe care le are pentru iubita sa și îi spune că, în cazul în care ar trăi mai multe vieți, ar iubi-o în fiecare dintre ele. În cea de-a doua strofă, bărbatul îi declară iubitei sale că este gata să facă orice sacrificiu pentru ea, chiar dacă ar trebui să își dea viața.

În a treia strofă, bărbatul își exprimă tristețea că iubita sa nu este lângă el și îi spune că suferă foarte mult din cauza dorului de ea. În final, în a patra strofă, bărbatul îi adresează un apel focului să ardă cu putere pentru a-și arde inima și a o face să simtă dragostea lui pentru iubita sa.

Poezia „Arză-l focul de bărbat” este un exemplu clasic al poeziei populare românești, care a fost transmisă oral și a fost preluată și adaptată de mai mulți poeți români. Poezia este o expresie a sentimentelor intense și a dragostei puternice pe care oamenii le au pentru partenerii lor și reprezintă o parte importantă a culturii și tradițiilor populare românești.

Un fapt interesant despre această poezie este că a fost adaptată și interpretată de mai mulți artiști români, precum Nicu Alifantis și Maria Tănase. De asemenea, poezia a fost preluată și adaptată în alte culturi, fiind cunoscută și sub numele de „Arde-i focul bărbătesc” în țările balcanice.