Un fapt interesant despre poezia „Aripi de argint” de Lucian Blaga este că aceasta face parte din colecția sa de poezii intitulată „Țări de piatră,” publicată în 1935. Această colecție se concentrează pe meditații asupra culturii și tradițiilor românești, precum și asupra identității naționale.
„Aripi de argint” este o poezie care evocă miturile și legendele românești, concentrându-se în special pe figura mitică a Zânelor. Blaga folosește imagini poetice pentru a descrie frumusețea și grația acestor ființe supranaturale, conferindu-le aripi de argint și conturându-le într-un mod fascinant.
Și anotimpuri, vânt de miazănoapte
sau vânt de sud de m-ar căuta,
pe-o treaptă m-ar găsi în preajma ta.
Și călători, iscoade de departe,
și patrie, morminte, bolovani,
dacă de mine toate-ar întreba,
m-ar dibui prin vânt în preajma ta.
De zile, săptămâni, de luni, de ani,
mă pierd în ochii tăi, mândră iubire.
Ca din oglinzi, ce singure nu mint,
încerc să dobândesc o dumirire
că aripile ce le simt în spate
aievea sunt din pene de argint
sau o părere doar de greutate.
Rezumat extins la poezia Aripi de argint de Lucian Blaga
Poezia „Aripi de argint” de Lucian Blaga este o explorare poetică a miturilor și legendelor românești, în special a figurii mitice a Zânelor. Această poezie face parte din colecția „Țări de piatră,” publicată în 1935, și se concentrează pe teme legate de cultura și identitatea românească.
Poezia începe prin a crea o imagine a Zânelor, ființe supranaturale ale mitologiei românești, cărora poetul le conferă aripi de argint. Blaga folosește imagini poetice bogate pentru a descrie grația și frumusețea acestor ființe, sugerând că ele sunt întrupări ale frumuseții naturii și ale miturilor străvechi.
În această poezie, Lucian Blaga celebră cultura și tradițiile românești, aducând în prim plan elemente din folclorul și mitologia națională. El sugerează că miturile și poveștile tradiționale sunt o parte esențială a identității românești și că ele posedă o frumusețe și o magie aparte.
„Aripi de argint” poate fi interpretată ca un omagiu adus culturii și tradițiilor românești și ca o explorare a conexiunii omului cu miturile și legendele străvechi. Poetul ilustrează abilitatea sa de a transforma elementele ale moștenirii culturale în imagini poetice fascinante, contribuind astfel la păstrarea și promovarea patrimoniului național.
Această poezie rămâne un exemplu al gândirii și creației complexe a lui Lucian Blaga, evidențiind dragostea sa pentru cultura românească și pentru poezia care celebrează tradiția și frumusețea miturilor și a legendelor.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
