George-Bacovia poezii

Un fapt interesant despre poezia „Amurg” de George Bacovia este că aceasta face parte din colecția sa de poezii intitulată „Plumb”, publicată în 1916. „Plumb” este una dintre cele mai reprezentative colecții de poezii ale autorului și este cunoscută pentru tonul său pesimist și pentru explorarea profundă a stării emoționale a lui Bacovia în acea perioadă. „Amurg” este una dintre poeziile emblematice din această colecție și reflectă bine temele și stilul său caracteristic.


Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă,mai plouă, mai plânge –
Și stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Plutește un lanț de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge –
Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Uitate, statuiele albe privesc,
Albe visând c-un aer ce plânge –
Și lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.

Rezumat extins la poezia Amurg de George Bacovia

„Poezia „Amurg” de George Bacovia este un poem emblematic al simbolismului românesc și face parte din colecția sa celebră „Plumb”, publicată în 1916. Această poezie cuprinde doar câteva versuri, dar este încărcată de simboluri și imagini care dezvăluie o lume interioară marcată de melancolie și pesimism. Iată un rezumat extins al acestei poezii:

Poezia începe cu o imagine a unui cer „cenușiu și lung”, care sugerează o atmosferă sumbră și întunecată. Acest cer poate simboliza starea interioară a poetului, iar „lungimea” sa poate sugera o senzație de nesfârșit și izolare.

Versurile următoare descriu „casele reci și negre” și „grilajul de fier”, sugerând o lume dezumanizată și aspră. Casele reci pot simboliza lipsa de căldură umană și de emoție, în timp ce grilajul de fier poate reprezenta o barieră care separă individul de lumea din jur.

Imaginea copacilor „goi de nuc” adaugă la sentimentul de gol și izolare. Copacii goi simbolizează lipsa de viață și de frumusețe, iar nucul poate fi asociat cu melancolia și tristețea.

Versurile finale ale poeziei, „Norul, negru ca o funie, trece”, sugerează o imagine sinistră a unui nor întunecat care se mișcă pe cer. Acest nor poate reprezenta simbolul dezolării și disperării poetului.

În ansamblu, poezia „Amurg” de George Bacovia este o meditație profundă asupra stării interioare a poetului și a lumii din jurul său. Ea folosește simboluri și imagini pentru a transmite o atmosferă de tristețe și dezolare, oferind cititorului o privire în lumea interioară a autorului și în sensibilitatea sa poetică.”

Informații adiționale despre poezii de George Bacovia

help