Albina, ţânţarul şi musca de Gheorghe Asachi

Un fapt interesant despre fabula „Albina, ţânţarul şi musca” este că aceasta a fost adaptată într-un desen animat românesc intitulat „Mia, the Bee” („Mia, albinuţa”) în anii ’70. Acest desen animat a devenit foarte popular în România și a fost difuzat de mai multe ori în anii ’80 și ’90.

De asemenea, ideea că invidia și orgoliul pot aduce nefericire și că ar trebui să fim recunoscători pentru ceea ce avem este un subiect important și relevant în psihologie și în viața de zi cu zi. Invidia și orgoliul pot duce la stres, anxietate și nefericire, iar practica recunoștinței și a aprecierii poate ajuta la creșterea fericirii și a satisfacției în viață.

Prin urmare, fabula „Albina, ţânţarul şi musca” poate fi folosită pentru a educa și a inspira oamenii să fie conștienți de pericolul invidiei și al orgoliului și să fie recunoscători pentru ceea ce au. Aceasta poate fi o lecție valoroasă pentru copii și adulți și poate ajuta la promovarea unei atitudini pozitive și a unei stări mentale sănătoase.

---

Lui poeta Paraplin
Ce prin versuri strâmbo-drepte
Pe Esop vrea să îndrepte
Apologul ista-nchin.

Primăvara chiar în zori,
Când sufla o boare lină,
Zburând iute o albină
Culegea miere din flori,
De la roză peste crin
S-aşeza, şi din pahar
Ce adânc li sta în sân
Sugea dulcele nectar.

Pe când ea se ostenea,
Făr de lucru petrecea
Musca şi un mic ţânţar
Ce ne supără-n zădar.

Amândoi trăiau pre bine
Ş-având ligă între sine
Pe iarbă s-au aşezat
Şi-n ştiinţei lor putere
Despre metodul dezbat
Cum se face bună miere.
Pare-mi-se că la gust,
Zisă musca cătr-albină,
Cum faci miere din cel must
Ea nu poate fi mai fină.
Dar amestecul, prepun,
Pentru nerve nu e bun.

Deci aş crede că în loc
De tei, roză, busuioc,
Să iei ceapă, măndragună,
Ce fac miere mult mai bună.
Iar ţânţarul cear,- au zis,
Este aflare
Foarte mare,
Dar precum anţărţ am scris
O idee minunată
Într-o foaie învăţată,
Nu lua ceara din floare,
C-a fi mai luminătoare,
Mai vâscoasă şi mai plină
De-i lua-o din răşină.
Când făcea congresul lor
Pentru a industriei spor,
Biat-albină cu răbdare
Tot urma a ei lucrare.

Rezumat extins la fabula Albina, ţânţarul şi musca de Gheorghe Asachi

Fabula „Albina, ţânţarul şi musca” scrisă de Gheorghe Asachi este o poveste cu o morală puternică despre cum orgoliul și invidia pot aduce nefericire și cum ar trebui să fim recunoscători pentru ceea ce avem.

În fabulă, o albina, un ţânţar și o muscă se găsesc într-o grădină și încep să se compare și să se laude unul pe celălalt. Albina se laudă cu mierea pe care o face, ţânţarul cu muzica pe care o cântă, iar musca cu aripile sale frumoase.

În timp ce se laudă, ei încep să fie invidioși unul pe celălalt și să se certe. Albina și ţânţarul se întrec în cântat și zboară în timp ce musca începe să își bată aripile foarte tare, devenind agitată și iritată.

În cele din urmă, musca își pierde controlul și își rănește aripile. Ea realizează că a fost prostie să fie invidioasă și să își bată aripile atât de tare, iar celelalte două animale își dau seama că orgoliul lor a fost lipsit de sens.

Moralitatea fabulei este că orgoliul și invidia pot aduce nefericire și că ar trebui să fim recunoscători pentru ceea ce avem și să nu cădem în capcana de a ne compara cu ceilalți. În loc să ne concentrăm pe ceea ce avem și să fim recunoscători pentru ceea ce primim, suntem tentați să ne comparăm cu ceilalți și să încercăm să fim mai buni decât ei. Această atitudine poate aduce nefericire și ne poate aduce consecințe nedorite.

Fabula subliniază importanța de a fi recunoscători pentru ceea ce avem și de a aprecia ceea ce ne face fericiți. În loc să ne concentrăm pe ceea ce nu avem, ar trebui să ne bucurăm de ceea ce avem și să fim recunoscători pentru aceasta.

În general, fabula „Albina, ţânţarul şi musca” ne îndeamnă să fim conștienți de pericolul invidiei și al orgoliului și să fim recunoscători pentru ceea ce avem și să apreciem ceea ce ne face fericiți.