Actorul de Adrian Păunescu

Un fapt interesant despre poezia „Actorul” de Adrian Păunescu este că aceasta a fost scrisă într-un moment în care autorul a început să colaboreze cu teatrele din București, în calitate de scenarist și regizor.

În anii ’70, Adrian Păunescu a început să lucreze în teatrele din București, fiind implicat în crearea de spectacole și de producții teatrale. Poezia „Actorul” a fost scrisă în această perioadă, reflectând pasiunea și interesul autorului pentru lumea artei spectacolului.

În poezie, Adrian Păunescu evocă imaginea actorului ca fiind un jucător al vieții, sugerând că acesta este un artist important care poate transmite emoții și sentimente prin intermediul interpretării sale. El afirmă că actorul poate transforma cuvintele în acțiuni și poate transmite mesaje universale prin intermediul interpretării sale.

Prin această poezie, Adrian Păunescu a subliniat importanța artelor spectacolului și a actorului în societatea noastră, sugerând că prin intermediul interpretării acesta poate transmite înțelesuri profunde și universale. Poezia „Actorul” a devenit un simbol al aprecierii artei spectacolului și al recunoașterii importanței actorului în cultura și literatura română.

---

O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.
 
Actorul a ieşit în stradă,
Să-şi cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.
 
Printre maşini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.
 
Şi când s-a aşezat la coadă
Cu paloş, mantie şi scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.
 
S-au dat deoparte cu sfială
Mulţimea toată murmura
Văzându-i hainele de gală
Să ne trăieşti Măria-Ta!
 
Republicani, mă rog, cu toţii
Descoperiseră alt mod
De-a da cuvânt la noi emoţii
Şi se-nchinau la Voievod.
 
Dar ploaia a venit deodată
Şi ei văzând cu ochii lor
Întreaga-i faţă demachiată
I-au aruncat un fel de plată:
Lăsaţi-l dracu’, e-un actor.
 
O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.

Rezumat extins la poezia Actorul de Adrian Păunescu

„Actorul” este o poezie scrisă de Adrian Păunescu, publicată în volumul „Cartea cu Apolodor” în 1975. Poezia explorează tema artelor spectacolului, sugerând că actorul este un artist important care poate transmite emoții și sentimente prin intermediul interpretării.

Poezia începe cu descrierea actorului ca fiind o persoană care își asumă diferite roluri pe scenă, sugerând că acesta este un „jucător al vieții” și că este capabil să transmită emoții și sentimente prin interpretarea sa. Autorul afirmă că actorul este un artist care poate transforma cuvintele în acțiuni, sugerând că prin intermediul interpretării acesta poate transmite înțelesuri profunde și universale.

În continuare, autorul evocă imaginea actorului care intră pe scenă și începe să joace, sugerând că acesta este un moment în care publicul se poate identifica cu personajul interpretat. El afirmă că prin intermediul interpretării, actorul poate să transforme realitatea și să ofere o altă perspectivă asupra vieții.

În finalul poeziei, autorul afirmă că actorul este un artist al emoțiilor și al sentimentelor, sugerând că acesta poate transmite mesaje universale prin intermediul interpretării sale. El subliniază importanța artei spectacolului în societatea noastră, sugerând că prin intermediul acesteia putem înțelege mai bine lumea în care trăim.

„Actorul” este una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale lui Adrian Păunescu, fiind adesea studiată în școli și universități. Poezia este un apel la aprecierea artelor spectacolului și la recunoașterea importanței actorului în societatea noastră, reprezentând un simbol al puterii și a influenței culturii românești.