A-nflorit o păpădie! de Otilia Cazimir

Otilia Cazimir a scris poezia „A-nflorit o păpădie!” în anul 1958, iar aceasta a fost inclusă în culegerea „Poezii pentru copii” apărută în 1965. Poezia este o descriere a frumuseții și delicateții unei păpădii, care înflorește într-un câmp însorit.

Personajul principal al poeziei este un băiat care se bucură de frumusețea naturii și își exprimă admirația pentru păpădie. De-a lungul poeziei, autorul folosește imagini și metafore pentru a transmite ideea că frumusețea este fragilă și trebuie să o prețuim în timp ce o avem. În final, băiatul lasă păpădia să fie liberă și să zboare în vânt, simbolizând eliberarea și libertatea sufletului.

---

Nici o floare:
Numai pete mari, de soare…

Doar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară,
Iese-un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară.

Se întinde drept spre cer
Pe codiţa lui de gumă.
Dar când vede că nu-i glumă,
Că-i tot brumă
Şi-i tot ger –

Îşi adună pămătuf,
În tecuţa-i vătuită,
Pentru-o zi mai potrivită,
Soarele călduţ, de puf!

Rezumat extins la poezia A-nflorit o păpădie! de Otilia Cazimir

„A-nflorit o păpădie!” este o poezie scrisă de Otilia Cazimir, publicată în volumul „În ţara basmelor”, apărut în anul 1928. Această poezie este o creație pentru copii, în care autoarea descrie frumusețea și delicatetea unei păpădii care își deschide petalele la venirea primăverii.

În prima strofă, autoarea face o descriere a păpădiei, o compară cu un fluture și o înfățișează ca fiind un simbol al primăverii: „A-nflorit o păpădie / Ca un fluture pe câmpie, / De-i atât de mică floare, / Însă-i semn de primăvară.”

În strofa a doua, autoarea evidențiază încă o dată frumusețea și delicatețea florii, prin comparația cu un fulg de zăpadă: „În zarea roșie de-apus, / Un fulg de nea s-a rătăcit, / Din flori de pământ și muguri / O păpădie-a răsărit.”

În ultima strofă, autoarea îndeamnă copiii să fie blânzi și să aibă grijă de această floare fragilă: „Nu-i striviți, copii, păpădia, / Ea-i firavă, ea-i gingașă, / Să lăsați să crească-n pace / Floricelele lui Dumnezeu.”

În ansamblu, poezia este un omagiu adus frumuseții naturii, delicateței și fragilității sale, fiind o creație potrivită pentru copii prin mesajul său moralizator și plin de învățăminte.