Uliul şi găinile de Grigore Alexandrescu

Un fapt divers interesant despre fabula „Uliul și găinile” de Grigore Alexandrescu este acela că aceasta a fost scrisă într-un context în care autorul era preocupat de problemele politice și sociale ale țării sale. În timpul secolului al XIX-lea, România era o țară dominată de sărăcie și corupție, iar autorul a scris această fabulă pentru a critica egoismul și gândirea doar la propriul interes, care erau probleme frecvente în societatea românească. Fabula a fost apreciată pentru mesajul său puternic și a devenit una dintre cele mai populare și iubite lucrări de literatură pentru copii din România. De asemenea, fabula a fost tradusă în mai multe limbi și a avut un impact puternic asupra literaturii pentru copii din întreaga lume.

---

Ion prinse un uliu şi, ducându-l acasă,
Îl legă cu o sfoară,
Lângă coteţ afară.
De o vecinătate aşa primejdioasă
Găini, cocoşi şi gâşte întâi se îngroziră,
Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obişnuiră,
Începură să vie cât colea să-l privească,
Încă şi să-i vorbească.

Uliul cu blândeţe le primi pe toate;
Le spuse că se crede din suflet norocit
Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit.
Dar îi pare rău foarte căci el însuşi nu poate
La dumnealor să vie,
Vizita să le-ntoarcă după-a sa datorie.

Mai adăugă însă că dacă dumnealor
Îi vor da ajutor
Ca să poată scăpa,
El le făgăduieşte

– Şi Dumnezeu cunoaşte cum vorba şi-o păzeşte –
Că la orice primejdii va şti a le-ajuta:
Încă din înălţime, el le va da de ştire,
Când asupră-le vulpea va face năvălire.

Astă făgăduială
Nu mai lăsă-ndoială;
Şi găinile proaste, ce doreau să găsească
Pe cineva destoinic să va să le păzească,
S-apucară de lucru: azi, mâine, se-ncercară,
Şi cu ciocuri, cu unghii, abia îl dezlegară.
Uliu-şi luă zborul. Dar se întoarse-ndată
Şi răpi o găină, pe urmă două, trei,
Pe urmă câte vrei.

„Ce pază este asta? strigă una cu jale,
Vorba măriei tale
Era să ne păzeşti,
Iar nu să ne jertfeşti.”

– „O! eu ştiu foarte bine cuvântul ce v-am dat,
Şi ce fel m-am jurat.
Dar când mă juram astfel, eram legat, supus,
Acum însă sunt slobod şi vă vorbesc de sus”.

Eu, de-aş fi fost găină, nu l-aş fi slobozit:
Dumnealor au făcut-o şi văz că s-au căit.
Uliii sunt cinstiţi,
Când sunt nenorociţi.

Rezumat extins la fabula Uliul şi găinile de Grigore Alexandrescu

Fabula „Uliul și găinile” de Grigore Alexandrescu este o poveste care ne învață despre consecințele egoismului și ale gândirii doar la propriul interes, fără a ține cont de alții.

În această fabulă, un uliu zboară peste o grădină și observă o mulțime de găini care se plimbă liber și își dau seama că nu au nicio protecție împotriva prădătorilor. Uliul începe să își pună planul în aplicare și începe să prindă și să mănânce găinile. În cele din urmă, proprietarul grădinii își dă seama de ceea ce se întâmplă și îi pune capcană uliului, care cade în ea și este prins.

Această fabulă ne învață că egoismul și gândirea doar la propriul interes pot duce la consecințe neplăcute și că este important să avem grijă și de ceilalți, nu doar de noi înșine. Este important să recunoaștem și să apreciem valorile și abilitățile celorlalți și să nu ne crezi mai importanți decât suntem.

În concluzie, fabula „Uliul și găinile” ne oferă o lecție importantă despre consecințele egoismului și ale gândirii doar la propriul interes. Această fabulă rămâne populară și astăzi, fiind o sursă de inspirație și învățătură pentru copii și adulți deopotrivă.